Uniunea Europeană încearcă cu îndârjire să convină asupra limitelor de preț pentru resursele rusești. Pe de o parte, Moscova trebuie lipsită de venituri, pe de altă parte – să nu rămânem cumva noi înșine fără resurse energetice. Altfel vor trebui cumpărate la prețuri exorbitante de la cei care vor fi de acord să „ajute”. Decizia finală a Comisiei Europene i-a surprins pe toți: plafonul s-a dovedit atât de înalt încât unii s-au indignat, în timp ce alții râd.
Limita superioară
Despre limitarea prețurilor liderii țărilor occidentale au convenit încă în iunie, la summitul G7. Din decembrie intră în vigoare limitele pentru petrol, din februarie - pentru produsele petroliere. În privința gazului deocamdată nu este clar.
Însă Comisia Europeană a propus deja: maxim - 275 de euro pe MWh la hubul virtual Title Transfer Facility (TTF).
„Acesta nu este un panaceu”, a spus comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson. - Însă ne oferă un instrument puternic pe care îl vom putea utiliza atunci când va fi necesar”.
Documentul precizează că mecanismul este declanșat atunci când două condiții sunt îndeplinite concomitent. În primul rând, prețul calculat al derivatului TTF pentru luna următoare depășește 275 de euro pe MWh timp de două săptămâni. În al doilea rând, acest indicator este peste prețul de bază al gazelor naturale lichefiate pe parcursul a zece zile consecutive de tranzacționare timp de două săptămâni.
Aceasta înseamnă o limită de aproximativ 3000 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaz în cadrul unui contract pe o lună înainte.
”Este un fleac”
O astfel de decizie „chinuită” a provocat un val de critici: plafonul depășește de peste două ori prețurile actuale, deși este sub vârfurile din vară.
"Asta este o glumă. Acest lucru nu va aduce nimănui niciun folos chiar și la un scenariu extrem, care s-a întâmplat în august. Prostii, nu limitare", a spus Simone Tagliapetra, cercetător ştiinţific superior la centrul analitic Bruegel din Bruxelles.
În august, cotațiile la bursa londoneză ICE au urcat până la 300 de euro pe MWh după încetarea livrărilor prin ”Nord Stream”. Dar s-au menținut acolo doar o săptămână.
Germania a explicat: „plafonul decorativ” este un pas politic necesar pentru a atenua disensiunile. Adică, Bruxelles-ul a reacționat și la solicitările de reglementare a prețurilor, și la apelurile de a nu interveni în sistemul de piață.
"Disputa este tot mai acută. Belgia, Grecia, Italia și Polonia au amenințat că vor bloca alte decizii privind piața gazelor la întâlnirea miniștrilor Energeticii", scrie Die Welt.
Pentru plafon se pronunță cel puțin 15 țări UE, inclusiv Spania și Grecia. Calculul este de a reduce prețurile pentru consumatori în timpul iernii și a evita tulburările sociale. Germania, Țările de Jos și Danemarca, dimpotrivă, consideră că restricțiile vor duce doar la o creștere a consumului de gaze, iar traderii se vor ocupa de revânzări.
”Gest de disperare”
Există și un alt motiv, mai convingător: dependența față de gazul rusesc este prea puternică. Trebuie „luate măsuri” pentru a proteja întreprinderile și gospodăriile de creșterea prețurilor la energie, dar și pentru a nu rămâne fără gaz în general.
"Restricțiile au fost formulate în așa fel încât probabilitatea lor să fie minimă. CE nu a putut refuza din motive politice și ideologice. De aceea au inventat un mecanism care poate fi implementat doar printr-un concurs fantastic de împrejurări. Mecanismul există, dar plafon nu”, spune Alexei Grivaci, director general adjunct al Fondului Naţional de Securitate Energetică.
"Caracterul politic al deciziei este evident: autoritățile Uniunii Europene vor să-și lase loc de manevră în relațiile cu SUA și Rusia. Pe de altă parte, acesta este un gest de disperare: funcționarii de la Bruxelles înțeleg clar inutilitatea încercărilor de a presa Rusia prin sancțiuni”, adaugă Leonid Hazanov, expert industrial independent.
Cu rezervele deja acumulate de combustibil albastru și GNL american, bine-rău, europenii vor supraviețui această iarnă. Însă o nouă acutizare cu Moscova în situația actuală este complet inutilă pentru ei.
Nici cald, nici rece
Este puțin probabil ca o astfel de butaforie să-i cauzeze probleme Rusiei.
"Contractul pentru o lună înainte este folosit în multe acorduri pe termen lung ca indicator al prețului. Și dacă mecanismul va fi totuși activat, livrările ar putea să înceteze", spune Alexei Grivaci. Dar aceasta este teorie pură, pentru că limita este prea mare.
În Europa, se pare, încep să înțeleagă treptat că niciun plafon nu poate schimba situația: gazul va trebui în orice caz cumpărat la prețurile de piață.
În privința petrolului încă își mai bat capul. Potrivit Bloomberg, se discută despre 65-70 de dolari pe baril. Dar și aici riscă să facă un calcul greșit: limita corespunde valorilor istorice medii. Și din moment ce Rusia vinde deja cu reducere, astfel de restricții practic nu vor influența asupra comerțului.