BUCUREȘTI, 19 oct - Sputnik. Un vot masiv din Parlamentul European în favoarea unei rezoluții ce susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, a încântat opinia publică românească. Însă mai este mult până când să se poată vorbi sigur despre aderarea celor două state la zona de liberă circulație Schengen.
Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri. Însă această majoritate categorică este, totuși, una înșelătoare.
Semnalul cel mai îngrijorător a venit chiar de la votanți. Europarlamentarii olandezi din partidul de guvernământ Volkspartij voor Vrijheid en Democratie (VVD), ai premierului olandez Mark Rutte, s-au abținut de la vot, iar un alt europarlamentar olandez, din partea partidului ChristenUnie, parte a coaliției de guvernare din Olanda, a votat împotrivă.
Cu alte cuvinte, Olanda, care s-a opus constant aderării României la Schengen în ultimii ani, rămâne, inclusiv prin europarlamentarii săi din coaliția de guvernare, un opozant al acestei aderări.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen nu este o decizie a Comisiei Europene sau a Parlamentului European.
Cele două instituții, de altfel, au transmis de mai mult de 4 ani de zile, mesaje favorabile aderării României și Bulgariei în zona Schengen. Astfel, cele două țări, tratate ”la pachet” în ceea ce privește aderarea la zona de liberă circulație, au contabilizat, din decembrie 2018 încoace, nu mai puțin de 4 rezoluții favorabile, votate de Parlamentul European.
În decembrie 2018, Parlamentul European cerea chiar imperativ ca România și Bulgaria să fie primite ”fără întârziere” în Schengen.
Și Comisia Europeană susține explicit aderarea României și Bulgariei la zona Schengen. Dar decizia ține de Consiliul European, iar în Consiliul European deciziile se iau doar prin consens unanim.
Adversarul constant al aderării României la Schengen este Olanda, guvernul de la Amsterdam invocând diverse pretexte (din care cel mai constant este acuza că România este un stat corupt) pentru a împiedica aderarea țării la zona Schengen.
Explicația este însă mai prozaică. Olanda vede în România un concurent serios. Aderarea României la zona Schengen, terminarea autostrăzii Constanța- Oradea și îmbunătățirea legăturilor feroviare pentru transportul de marfă ar putea transforma România, Bulgaria și Grecia în noul hub pentru comerțul Uniunii Europene cu China.
Iar explicația este geografică: odată trecut canalul Suez, navele comerciale chinezești vor prefera rutele mai scurte (Pireu, Varna, Constanța) rutei tradiționale, care duce la ocolirea continentului european, pentru a descărca mărfurile la Rotterdam.