BUCUREȘTI, 19 feb – Sputnik. Biroul Atașatului Militar de pe lângă Ambasada Rusiei în România a organizat vineri, cu prilejul Zilei Apărătorului Patriei, care este marcată în Rusia în data de 23 februarie, o ceremonie de depunere de flori la Monumentul Ostașului Sovietic de la Cimitirul Eroilor din Pipera.
La eveniment au participat diplomați ai Ambasadei, biroului Atașului militar, angajați ai membrii Reprezentanței Ministerului Apărării al Federației Ruse în România pentru activitatea comemorativă de cinstire a eroilor, Casei Ruse din București, reprezentanți ai ambasadelor țărilor ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă și Turkmenistanului, corpul atașaților militari, reprezentanți ai organizațiilor publice românești, precum și compatrioții și reprezentanți ai operatorilor economici ruși din România, elevii și profesorii din Școală de pe lângă Ambasada Rusiei în România.
Excelența Sa, Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a susținut o alocuțiune către cei prezenți.
Acesta a subliniat că se observă renașterea neonazismului, xenofobiei și antisemitismului pe continentul nostru european.
Excelența Sa a vorbit despre rezoluțiile repetate ale Parlamentului European, în care se încearcă să se echivaleze eliberatorii popoarelor de sub jugul nazist cu călăii de la Auschwitz și Buchenwald, ocupanți cruzi care au practicat pe scară largă metode de pedeapsă colectivă a populației civile ca răzbunare pentru acțiunile partizanilor și ale luptătorilor de rezistență.
”Ocupanții care au încercat cu o mână osoasă a foamei să-i sugrume pe civilii din Leningrad și ai altor orașe și sate din Patria noastră”, a punctat Valery Kuzmin.
Marii absenți din acest an au fost reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Un gest care ridică multe semne de întrebare și aruncă o umbră asupra celor care ar fi trebuit să participe la acest moment solemn și plin de semnificații, cinstind împreună jertfa ostașilor care au îmbogățit cu sângele și oasele lor pământul românesc.
Din păcate, în acest an, reprezentanții Ministerului Apărării din România au refuzat să participe la ceremonia depunerii de coroane.
Un gest de sfidare și o palmă grea dată soldaților români și sovietici care s-au jertfit pentru libertatea și neatârnarea României.
În același timp, însă, România, care întoarce spatele eroilor, ridică monumente și îi cinstește pe cei care, cu bună știință, au adus moartea pe aceste meleaguri.
Moartea a venit din cer
În mijlocul parcului Cișmigiu din București se află un monument în formă de carte dedicat aviatorilor americani doborâți în România în anul 1944, în timpul bombardamentelor începute pe 4 iulie. Rezultatul? Mii de morți încă din prima zi, când și-au pierdut viața 2952 de bucureșteni.
Acest monument a fost inaugurat în anul 2002.
Monumentul care reprezintă o carte din andezit a fost realizat în anul 1999, după modelul unui alt monument, aflat la Sinaia, unde sunt înmormântați câțiva soldați americani.
Cele mai mari dezastre din timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-au produs în timpul bombardamentelor de la București și Ploiești. Peste 50 de raiduri aeriene au făcut ca România să îmbrace haina de doliu.
Aviația americană a atacat centrul orașului, Gara de Nord, spitale, școli și cartiere civile. Mii de oameni au murit sau au fost răniți.
Trebuie precizat că frontul se afla la peste 300 de kilometri, pe linia Iași-Chișinău, dar luptele încetaseră din martie, relatează TVR1.
Când s-au apropiat bombardierele de București, s-a dat alarma, însă oamenii au crezut că este doar un exercițiu. De aceea, nu s-au adăpostit.
În Gara de Nord, pe lângă miile de călători, erau și trenurile cu refugiați din Basarabia și Moldova. Cei mai mulți dintre ei erau femei, copii și bătrâni.
”S-au aruncat asupra Gării de Nord și a zonei adiacente în jur de 680 de tone de bombe”, spune istoricul Constantin Corneanu.
În 4 aprilie 1944 a început bombardarea masivă și sistematică a țării de către puterile aliate. Supliciul nu a încetat decât odată cu întoarcerea armelor, la 23 august 1944. Impactul asupra populației a fost similar cumva teribilului cutremur care va lovi România 33 de ani mai târziu, la 4 martie 1977, scrie historia.ro.
Locotenentul american J.J. Rhoades a scris, în luna aprilie 1944, deci după bombardamente, Crucii Roșii Internaționale din New York câteva rânduri care arată că românii au trecut nepermis de ușor peste victimele făcute de aviația aliată.
”Românii ne-au luat, ca oaspeți bineveniți, dându-ne imediat asistență medicală, cafea, mâncare și, peste toate, bere! Imaginați-vă un astfel de tratament față de străinii care tocmai le-au devastat țara”, scrie americanul, potrivit lucrării ”Petrol și bombe la Ploiești – eroi și fapte. Include și lista completă a eroilor americani morți în timpul războiului petrolului”, pagina 189.
Operațiunea Iași-Chișinău, rol decisiv în eliberarea României
În perioada 20-29 august 1944, are loc Operațiunea Iași-Chișinău, care avea să joace un rol covârșitor și, totodată, decisiv, în eliberarea României și a altor țări din Europa de Sud-Est.
Operațiunea s-a finalizat cu succes, iar rezultatele au fost pe măsură: Moldova a fost eliberată, România s-a retras din războiul purtat de partea Germaniei, iar acest lucru a influențat Bulgaria pentru a ieși din război. De asemenea, a avut influență asupra situației politice din Ungaria și Slovacia.
Victoria înregistrată de trupele sovietice în această operațiune a dus la prăbușirea principalelor forțe ale frontulului strategic al lui Hitler în Balcani, la schimbarea întregii situații militar strategice pe flancul sudic al frontului sovieto-german și a creat condiții excepționale pentru dezvoltarea ulterioară a ofensivei Armatei Roșii în această direcție, notează vestidinrusia.ro.
Revizuirea istoriei universale
Profesorul Universității de Stat Pedagogice din Voronezh, doctor în științe istorice și autor a peste 150 de lucrări științifice, Tatiana Maliutina, susține, în lucrarea ”Aventura lui Ion Antonescu: românii în războiul împotriva URSS 1941-1944” că prăbușirea URSS și a comunității statelor socialiste a dus la o revizuire a istoriei universale, a relațiilor dintre țările din Europa de Est și URSS, iar, mai târziu, Federația Rusă.
”Și, cel mai important, a dus la revizuirea și rescrierea istoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei, respectiv a celui de-a Doilea Război Mondial. După victoria în Războiul Rece, puternicii acestei lumi nu mai sunt mulțumiți de vechea ordine mondială, bazată pe hotărârile conferințelor internaționale ale celor 3 Mari: de la Teheran – 1943, Yalta – 1945 și Postdam – 1945”, scrie Maliutina în lucrarea menționată la pagina 382.
Autoarea subliniază că România este acum membră a blocului militar-politic NATO și că de pe aeroporturile sale, în 1999, forțele NATO au bombardat fosta Iugoslavie ”neascultătoare”.
”Pe pământ românesc, SUA au desfășurat și comandă un sistem strategic anti rachetă. Experții însă cred că aceste arme moderne sunt îndreptate împotriva Rusiei”, a explicat Tatiana Maliutina.