Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Cristoiu: România nu mai are politică externă

România nu mai are politică externă, iar Ministerul Afacerilor Externe ar putea fi mult mai bine şi mai economic înlocuit cu un birou de traduceri. Aceasta este concluzia lui Ion Cristoiu după ce a ascultat discursul de după CSAT al preşedintelui Iohannis.
Sputnik
BUCUREŞTI, 27 ian - Sputnik. În intervenţia sa video cotidiană, cunoscutul jurnalist Ion Cristoiu analizează discursul ţinut de preşedintele Iohannis după încheierea unei mult aşteptate şedinţe CSAT.
Publicistul român s-a declarat dezamăgit ca, după o perioadă în care presa oficială şi chiar un oficial NATO ce pare în concediu în România (Mircea Geoană) au încercat să inducă în societatea românească o stare de anxietate şi de pregătire de război, comunicarea oficială a statului către cetăţeni să se rezume la un discurs rostit de preşedintele Iohannis.
Un discurs care nu răspunde unor întrebări esenţiale, atrage atenţia Cristoiu. Pur şi simplu, Iohannis a citit un punct de vedere NATO, împănat cu nişte puncte de vedere ale preşedintelui Iohannis.
Acesta este şi motivul pentru care Cristoiu sugerează, pentru economie şi eficienţă, desfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe şi transformarea lui în birou de traduceri a documentelor emise de puterile tutelare.
Întrebarea esenţială căreia Iohannis nu i-a dat răspuns, este de ce România are nevoie de o sporire a prezenţei trupelor militare străine pe teritoriul său, crede Ion Cristoiu.
Internaţional
Președintele Iohannis după CSAT: Relaţia cu Ucraina
Cristoiu aduce aminte că în istoria modernă a României, ţara noastră a avut trupe străine pe teritoriul său de două ori, sub pretextul că astfel va fi apărată. Mai întâi, în 1940, trupele Germaniei naziste au trimis trupe aici, pentru a proteja România de sovietici.
Apoi, după 1948, trupele sovietice, care veniseră cu războiul în 1944, au decis să rămână, şi au rămas până în 1958, cu scopul declarat de a proteja „democraţia populară”.
Acum, se întreabă Cristoiu, de ce nu e suficient faptul că suntem membri ai NATO? De ce garanţiile de securitate prevăzute de tratatul nord-atlantic nu sunt suficiente pentru a garanta securitatea ţării?
În discursul preşedintelui Iohannis, Cristoiu a notat satisfacţia prin care preşedintele saluta venirea trupelor militare franceze pe teritoriul României. Dar niciunde preşedintele nu a explicat de ce acest lucru ar fi necesar.
Şi de ce trupe franceze, în mod necesar? se mai întreabă Cristoiu.
Dilema lui Cristoiu se extinde şi asupra AUR, partidul declarat naţionalist din România. De ce AUR, se întreabă Cristoiu, preocupat de o intensă campanie internă, în război cu presa, pentru care pregăteşte „liste negre”, nu tratează această problemă.