BUCUREȘTI, 21 ian – Sputnik. Ministrul român al Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a analizat la TVR situația de la granița Ucrainei dar și reacțiile din interiorul NATO.
Ministrul a ținut să sublinieze că ”România nu va participa cu trupe, nici cu echipament la înarmarea Ucrainei”, în ciuda informațiilor venite de peste ocean că România ar putea fi o bază de antrenament și de pregătire pentru armata ucraineană.
Tratatul Nord Atlantic, consideră Dîncu ”nu reacționează militar decât în condițiile unor țări amenințate care sunt în NATO”. Ca atare, dă asigurări ministrul, ”nu va fi război în care să fie implicată România”.
Ministrul dă asigurări că nu este vorba de niciun pericol militar pentru România. Pericolul potențial, consideră Dîncu, ar fi mai degrabă unul strategic: revenirea în Europa de Est la situația de securitate de dinainte de anul 1997, când NATO a făcut primul val de extindere între țările fostului Tratat de la Varșovia.
Anunțurile făcute de președintele Biden și președintele Macron, consideră ministrul român al Apărării sunt de fapt semnale ce privesc doar în plan secund situația din Ucraina.
Dîncu consideră important faptul că în aceeași zi au venit două mesaje, unul dinspre SUA și altul dinspre Franța. Aceasta, crede Dîncu, ar avea trei semnificații importante.
Mai întâi, atrage atenția ministrul Dîncu, faptul că atât Franța cât și SUA au anunțat aproape în același timp disponibilitatea, poate arăta că nu există tensiuni de viziune între Statele Unite și Uniunea Europeană (a cărei președinție rotativă o are în acest moment Franța). Ochiul optimist al ministrului nu vede o posibilă concurență, ci o mișcare strategică menită să arate Rusiei deplina coerență dintre SUA și UE.
De altfel ministrul român al Apărării își exprimă speranța că summitul NATO de la Madrid, când se va gândi conceptul strategic viitor al Alianței, va tranșa definitiv tensiunile dintre SUA și Uniunea Europeană.
A doua semnificație a anunțurilor ar fi un mesaj ferm că dacă Rusia intervine în Ucraina, NATO va reacționa și va interveni....în România și Polonia.
Al treilea mesaj, consideră Dîncu este unul de încredere pentru țările din estul Europei, care s-ar simți amenințate în acest moment de Rusia: o confirmare că statele membre NATO vor beneficia de susținerea militară a partenerilor mai importanți din alianță.
La sfârșitul intervenției, Vasile Dîncu a ținut să sublinieze mesajul transmis și de președintele Macron: strategia de securitate a Uniunii Europene nu trebuie să se construiască contra Rusiei ci împreună cu Rusia iar consolidarea flancului estic al NATO nu trebuie să fie receptat ca o măsură contra Rusiei.
Situația din jurul Ucrainei
Politicienii occidentali susțin în ultimele luni că Rusia a adunat trupe la granița cu Ucraina. După cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, forțele armate se deplasează pe teritoriul statului - acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.
Moscova a subliniat că declaraţiile despre „agresiunea rusă” sunt folosite ca pretext pentru a mări contingentul Alianţei în regiunile de graniţă. După cum a menționat anterior ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, NATO crește aprovizionarea cu arme către Ucraina, unde numărul instructorilor occidentali a crescut.
Potrivit diplomatului, acest lucru ar putea provoca autoritățile ucrainene „la aventuri militare”, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității Rusiei. Moscova crede că Occidentul încearcă să creeze un grup de trupe în apropierea granițelor ruse.
Vladimir Putin a subliniat anterior că extinderea în continuare a NATO spre Est și desfășurarea de arme ofensive pe teritoriul ucrainean și în țările vecine sunt „linii roșii” pentru Moscova.