CHIȘINĂU, 23 iul – Sputnik, Sofia Melniciuk. Rusia nu intenționează să șantajeze Ucraina cu “Nord Stream - 2”, acesta nu este un mijloc de presiune asupra Kievului, este vorba doar de raționamente comerciale, a subliniat Kremlinul.
În timp ce toată lumea aștepta detaliile înțelegerii dintre SUA și Germania, conducerea Ucrainei spera la o “înțelepciune” a Washingtonului, pentru că, susținea Kievul, gazoductul reprezintă o amenințare nu doar pentru Ucraina, dar și pentru întreaga lume, scrie reporterul RIA Novosti.
Înțelegeri vagi
“Rusia întotdeauna a respins consecvent orice acuzații de utilizare a resurselor energetice drept arme de presiune politică. Nu s-a întâmplat niciodată și nu se va întâmpla. Este vorba de înțelegeri cu caracter comercial și raționamente comerciale”, a explicat din nou Dmitri Peskov.
În ajun, Washingtonul a dezvăluit anumite detalii ale înțelegerii cu Germania. Cu o săptămână mai devreme, Angela Merkel a vizitat Casa Albă. Nemții au prezentat o propunere rațională, a menționat ulterior Departamentul de Stat.
În viziunea americanilor, există un anumit progres în realizarea scopului comun – a împiedica Rusiei să folosească resursele energetice drept arme politice. Se știe că Washingtonul a purtat consultări cu Polonia și Ucraina.
Construcția gazoductului este finalizată în proporție de 98 la sută, nu vor mai exista obstacole. Totuși, Germania va fi obligată să întreprindă ceva, în cazul în care Rusia va intenționa să abuzeze de gazoduct. În trecut ea evita măsuri unilaterale împotriva Moscovei, dar nici acum nu arde de dorință s-o facă.
Berlinul a acceptat să direcționeze investiții în așa-numitul Fond Verde, care va sprijini tranziția Ucrainei la energia regenerabilă. Este vorba de cel puțin un miliard de dolari, iar Germania va face o primă contribuție în valoare de 175 milioane. În afară de aceasta, va trimite la Kiev un reprezentat special pentru proiecte energetice, iar odată cu el și alte 70 de milioane.
Totodată, Berlinului i se cere să contribuie la prelungirea acordului de tranzit a gazului dintre Rusia și Ucraina pentru cel puțin zece ani (acordul expiră în 2024). Deja în seara de 21 iulie a avut loc o discuție telefonică între Merkel și Putin, fiind vizat și subiectul acordului între Gazprom și Naftogaz Ucraina.
Președintele Rusiei a menționat angajamentul consecvent al părții ruse în realizarea proiectului, a subliniat din nou caracterul exclusiv comercial al acestuia. Merkel a oferit detalii despre discuțiile cu Biden. Atât Moscova, cât și Berlinul sunt satisfăcuți “de apropiata finalizare a construcției ”Nord Stream - 2”.
Voci împotrivă
Ucraina și-a exprimat nemulțumirea până în ultimul ceas. Vladimir Zelenski susținea că soarta ”Nord Stream – 2” se află în mâinile SUA, iar Uniunea Europeană trebuie să facă front comun. Liderul ucrainean s-a întâlnit cu Merkel pe 12 iulie în capitala germană și a încercat s-o convingă să renunțe la proiect. Merkel nu a acceptat.
“O femeie bine educată (în original este folosită o expresie peiorativă grosolană n.r.), care ne trimite politicos, pentru a nu ne jigni”, așa a comentat situația deputatul Radei Supreme din partea “Platforma de opoziție – Pentru Viață”, Vadim Rabinovici.
Kievul a acuzat-o pe Merkel de “trădarea intereselor Ucrainei”, însă fără follos. Mai mult, potrivit publicației Politico, Washingtonul i-a cerut Kievului să se calmeze. Un dezacord cu planurile partenerilor, exprimat public, ar putea dăuna relațiilor americano-ucrainene.
Nemulțumirea față de decizia lui Biden și-au exprimat-o și congresmenii. Senatorul republican din partea Texasului, Ted Kruz, a declarat că înțelegerea atinsă reprezintă “o catastrofă pentru SUA și aliați și o victorie geopolitică a lui Putin pentru următoarele generații”.
“Ucraina și energetica europeană sunt lăsate pe mâna lui Putin”, a declarat republicanul din camera reprezentanților, Steve Womack. Iar potrivit altui republican, James Elroy Risch, pe 11 august va fi prezentat un raport cu privire la legea protecției securității energetice a Europei (PEESA), după care Casa Albă nu va avea încotro, va fi nevoită “să explice în scris de ce renunțarea la sancțiuni corespunde intereselor naționale” ale SUA.
Totuși, autoritățile americane au subliniat că își rezervă dreptul de a introduce sancțiuni în conformitate cu PEESA.
O opoziție inutilă
Expertul ucrainean în economie, Aleksandr Ohrimenko, consideră că autoritățile de la Kiev nu trebuie să se aștepte acum la mari investiții, și nu se va reuși influențarea Rusiei.
“Înțelegerea va fi una cadru: frazele generale despre securitatea energetică, inacceptabilitatea șantajului energetic. Chiar dacă Ucraina va fi menționată, va fi menționată indirect”, a declarat el într-o discuție cu RIA Novosti.
De aceeași opinie este și politologul german Alexander Rahr. “Reieșind din reacția Kievului, ei așteaptă bani. Însă acum este o altă situație, Ucrainei nu i se vor oferi bani doar pentru confruntarea cu Rusia”, spune el. O variantă alternativă este îndemnul adresat companiilor germane de a-și desfășura afacerile în Ucraina, însă pentru acest lucru e nevoie de niște modificări în sistemul de drept, a prevederilor legate de proprietatea privată.
Același lucru se referă și la americani. Aceștia nu sunt deosebit de “interesați de vânzarea gazului lor lichefiat în Germania și UE, de controlul asupra politicii energetice a UE” și în același timp nu vor “să plătească pentru dezvoltarea Ucrainei”, presupune Rahr.
“Mai curând este o problemă a relațiilor transatlantice decât a celor dintre Washington și Moscova, adaugă directorul general al Consiliului Rus pentru Afacerile Internaționale, Andrei Kortunov. – Am putea considera acest lucru un eșec al politicii americane sau un triumf al rațiunii. Biden era nevoit să aleagă între un rău mai mare și unul mai mic. E clar că nu se dorea să se renunțe la presiuni, însă în cele din urmă dorința de a evita cearta cu unul din partenerii cheie a primat”.
În cea mai mare măsură este o victoria a Germaniei. “Merkel nu a făcut concesii, iar la planurile lor au renunțat americanii, nu nemții”, consideră Kortunov.
Împiedicarea construcției proiectului era inutilă, specifică profesorul asociat al departamentului relații internaționale a Școlii Superioare de Economie, Tatiana Romanova. Însă în curând vor apărea noi amenințări. “Cel mai probabil conducta va fi dată în folosință, însă către 2030-2035, când vor predomina sursele regenerabile de energie, o problemă va fi nu presiunea americană, ci schimbarea echilibrului energetic al UE”, a declarat ea.
După lungi peripeții, ”Nord Stream – 2” este aproape de finalizare. Germania a luptat mult timp pentru acest gazoduct și chiar după plecarea Merkel este puțin probabil să se renunțe la el. Prin urmare, mult așteptatul și costisitorul proiect are toate șansele să se răscumpere.