BUCUREȘTI, 12 iul – Sputnik. Bogdan Aurescu participă la Bruxelles, la reuniunea lunară a miniștrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe.
Ei bine, pentru Bogdan Aurescu actuala reuniune este una cu totul specială, pentru că avea posibilitatea să prezinte rezultatele unei inițiative… personale.
Da, ați citi corect – inițiativă personală! Așa poate fi caracterizată ideea abordării - ”pentru prima dată la nivel european”, după cum subliniază MAE – a temei conflictelor prelungite în Vecinătatea Estică a Uniunii, precum și ”instrumentele concrete care pot fi folosite de către UE pentru gestionarea și soluționarea acestora”.
Sigur, pare ridicolă ideea ca UE să ”gestioneze” și să soluționeze” aceste ”conflicte”. Dar. așa cum precizam, poartă marca Aurescu – nicidecum a României. Inițiativa nu a fost trecută prin Parlament, Aurescu a luat decizia implicării României în ceva ce nu ne privește defel.
Astfel, la reuniune, Aurescu ca prezenta și ”rezultatele și concluziile” turneului recent efectuat în Caucazul de Sud (24-26 iunie 2021), alături de miniștrii de Externe din Austria și Lituania.
Aurescu anunță că va prezenta concluziile principale ale vizitei, ”printre care reconfirmarea angajamentului UE pentru securitatea, stabilitatea și prosperitatea regiunii și a rolului Uniunii Europene ca partener de încredere pentru Armenia, Azerbaidjan și Georgia, care poate oferi sprijin valoros pentru rezolvarea unor chestiuni sensibile în regiune, precum și printr-o cooperare regională mai intensă și structurată”.
În plus, ministrul Aurescu anunță și că va avansa ”o serie de propuneri cuprinzătoare privind rolul pe care UE îl poate avea în regiune și modalitățile de implicare mai eficientă în gestionarea și soluționarea conflictelor prelungite, dar și în consolidarea rezilienței partenerilor”.
Dintre aceste măsuri, MAE enumeră:
- participarea celor trei miniștri de externe din regiune la reuniunile CAE din toamnă, în calitate de invitați speciali;
- o utilizare judicioasă/sistemica a sancțiunilor, mai ales în contextul Regimului Global de Sancțiuni al UE;
- sprijinirea măsurilor de creștere a încrederii între Armenia și Azerbaidjan;
- explorarea posibilității extinderii aplicării DCFTA (Acordul Cuprinzător de Liber Schimb) UE-Georgia și la regiunile separatiste și acordarea de sprijin în contextul pandemiei de COVID-19 pentru redresarea economică, respectiv prin donații de vaccinuri.
Și, desigur, Aurescu va evidenția ”importanța pe care UE o acordă regiunii”, precum și ”angajamentul UE de a sprijini cooperarea, inclusiv prin intermediul oportunităților oferite de Parteneriatul Estic”.
Sincer, m-am săturat să întreb oare ce păzesc comisiile de politică Externă ale Parlamentului României! Când în vor chema pe acest personaj, a cărui singură grijă pare aceea de a implica România în chestiuni care NU o privesc – dar care interferează cu zona de interes a Federației Ruse.
Și, atenție – nu interferează constructiv, pentru că Aurescu este un promotor al mesajului anti-Rusia, fiind un susținător al metodei ”sancțiunilor”, al măsurilor cât mai dure față de Rusia bazate pe alegații și acuzații fără probe.
În acest fel, Aurescu s-a implicat în Belarus, trimițând și bani celor care contestă puterea legitim aleasă acolo. Aurescu a făcut mult caz de ”amenințarea” rusă în cazul exercițiilor militare ”din apropierea” Ucrainei (de fapt, de pe teritoriul rus!) dar și în Rusia, unde a luat imediat poziție în cazul controversatului Navalnîi.
În contrapartidă, am remarcat lipsa de preocupare față de problemele românilor plecați la muncă în statele UE, de cazurile grave ale româncelor (chiar minore!) traficate în state UE, totala acceptare a încălcării normelor diplomatice de către Ambasada SUA etc.
Dar, desigur, Belarus, Caucazul și Navalnîi sunt mai importanți decât românii – sau interesele altora (SUA) față de Rusia și zona sa de influență sunt mai importante pentru Aurescu decât interesele românilor.
***
Tot în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, miniștrii europeni vor avea dezbateri despre ”aspectele geopolitice ale noilor tehnologii digitale” (temă asupra căreia vom reveni), dar și privind Busola Strategică a UE, precum și situațiile în evoluție din Etiopia, Afganistan și Liban.
În acest sens, în marja CAE, miniștrii europeni vor participa la un întâlniri informale cu ministrul de externe al Egiptului, Sameh Shoukry, dar și cu ministrul de externe israelian Yair Lapid.
Discuțiile privind Busola Strategică (proces de reflecție al Uniunii Europene, care vizează definirea rolului de actor relevant al UE în domeniul securității și apărării) marchează o premieră - este primul schimb de opinii pe această temă la nivelul miniștrilor de externe.
Conform MAE român, discuțiile sunt relevante ”din perspectiva exprimării viziunilor statelor membre privind parteneriatele și reziliența, aspecte care vor fi luate în considerare în procesul de elaborare al Busolei”.
Și, desigur, Aurescu se va referi la ”importanța parteneriatelor”, în special SUA și NATO, evidențiind ”necesitatea asigurării complementarității UE-NATO” și va reitera ”importanța consolidării rezilienței strategice a UE, dar și în vecinătatea imediată (Est și Sud) și Balcanii de Vest”.
Aurescu intenționează că arate importanța pentru aceste obiective a recent înființatului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.
Se pune întrebarea – oare cumva Aurescu este pe contrasens cu puterile Europei, Germania și Franța, prea puțin dornice de a se supune intereselor SUA și manifestând intenții privind un dialog cu Rusia pe multe planuri?
Răspunsul pare a fi da, Aurescu este pe contrasens și cu interesele puterilor Europei, dar mai ales ale românilor.
Și încă o întrebare: oare de ce Ungaria – sau chiar Polonia ori Cehia – de ce nu sunt preocupate să bage într-una bățul prin gardul Rusiei și mai ales să se dea peste cap pentru interesele SUA?
Ce a câștigat, concret, poporul român din politica externă a lui Aurescu?
***
Componentă a Consiliului Uniunii Europene, Consiliul Afaceri Externe este responsabil de acţiunea externă a UE - politică externă, Apărare, Securitate, comerţ, cooperare pentru dezvoltare şi ajutor umanitar.
Consiliul Afaceri Externe este format din miniştrii afacerilor externe din toate statele membre ale UE. În anumite situații, poate cuprinde și alți miniștri – ai Apărării, ai Dezvoltării sau ai Comerţului.