CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik. Flora, fauna, inclusiv numărul speciilor din apele râului Nistru au fost grav afectate în ultimii ani. Cauza principală care are un impact semnificativ asupra debitelor, calității apei și diversității biologice ale Nistrului este Complexul Hidroenergetic Nistrean(CHN). Într-un studiu elaborat de o echipă de experți independenți la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei și comandat de PNUD Moldova, sunt incluse câteva concluzii privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru. Cum spuneam, construcția Complexului de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor.
Potrivit studiului, debitele maxime s-au redus cu peste 30%. Acest lucru a dus la apariția efectului pulsatoriu, cunoscut cu numele de hydropeaking. Mai exact, este vorba de acel proces când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice. Specialiștii spun că, din cauza deversărilor hidrologice, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului. Totodată, s-a redus nivelul de substanțe nutritive, nivelul de oxigen trece prin fluctuații semnificative, iar râul este supraaglomerat cu vegetație.
„Volumul mediu al apei în aval de CHN a scăzut cu peste 10% sau 800 de milioane de metri cubi, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de cca 6% în primăvară și creșteri vara și toamna, iar debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția CHN, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 m3/s stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic”, precizează experții în studiu.
Autorii studiului remarcă faptul că temperaturile maxime ale apei sunt mai scăzute decât până la construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean și sunt atinse nu în iunie-august, ci în august-septembrie. În sezonul rece, în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald.
Deși apa din aval este mai săracă în nutrienți, experții susțin că scad și valorile maxime ale ionului de amoniu - cea mai toxică formă de azotat din apă. La fel, scade conținutul de metale grele. Datele studiului arată că atunci când descărcarea este în curs, se observă vârfuri cu conținut ridicat de oxigen, care alternează cu o scădere notabilă a conținutului de oxigen.
Ecologistul Anatolie Prohnițchi a precizat pentru Sputnik Moldova că râul Nistru este foarte poluat – atât pe teritoriul Ucrainei, cât și pe teritoriul Moldovei. Majoritatea localităților moldovenești de pe malul Nistrului sau afluenților lui nu au nici canalizare, nici stații de purificare. Toate apele uzate, precum și deșeurile de la întreprinderi sunt deversate în Nistru.
„De exemplu, la Soroca, deja de 30 de ani, nu există stație de purificare. Și tot ce se varsă în canalizare ulterior nimerește în Nistru”, a spus Anatolie Prohnițchi.
Oamenii din multe localități folosesc apa poluată din Nistru și pentru a-și iriga legumele. Evident, acestea nu mai pot fi prezentate drept „legume eco”. Calitatea apei folosită la irigații este foarte importantă pentru calitatea produsului final.
Cum spuneam, în ultimele decenii se atestă o creștere intensivă a vegetației acvatice înalte a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și în zona de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.
În același timp, scade numărul speciilor care trăiesc în cursul râurilor și crește numărul celor care preferă apele în stagnare. S-a redus diversitatea și populația zooplanctonului care, după cum se știe, este compus din protozoare, viermi, crustacee inferioare, moluște, larve ale unor animale de fund etc. Iar zooplanctonul servește mai ales ca hrană pentru pești. Potrivit experților, acest lucru a dus la dispariția a 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.
Dumitru Bulat, șeful laboratorului ihtiologie și acvacultură a Institutului de Zoologie, a declarat pentru Sputnik Moldova că situația privind resursele piscicole în țara noastră este una deplorabilă. Un indicator în acest sens este și Cartea Roșie a Republicii Moldova, în care în cea de-a doua ediție, din 2005, erau incluse 12 specii, în cea de-a treia ediție, editată în 2015, au fost incluse 24 de specii. Potrivit biologului, lista se va mări, în special a speciilor cu statut de raritate.
Experții atenționează că fluviul Nistru, un râu transfrontalier, necesită o gestionare durabilă comună de către autoritățile din Ucraina, pe teritoriul căreia izvorăște și se revarsă, și a celor din Moldova, în baza principiului de management integrat al apelor. În acest sens, în 2018 a fost constituită Comisia Nistreană, ca un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități în privința gestionării Nistrului.
Trebuie precizat că în Programul de dezvoltare hidroenergetică a Ucrainei este prevăzută construcția a șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru. Ucraina și-a anunțat intenția de a construi cele șase hidrocentrale încă în anul 2016. Kievul a anunțat însă în 2019 că lucrările au fost sistate, dar nu definitiv, ci până la efectuarea unui studiu privind impactul acestora asupra mediului.
Ecologistul Anatolie Prohnițchi a declarat pentru Sputnik Moldova că Ucraina trebuie să țină cont și de poziția țării noastre în ceea ce privește soarta râului Nistru și să renunțe la intenția de a construi cele șase hidrocentrale în bazinul acestui fluviu. Aceasta este de fapt poziția organizațiilor de mediu din Republica Moldova. Ecologiștii spun că, odată cu ridicarea celor șase hidrocentrale, nivelul fluviului va scădea drastic, iar apa va fi mult mai poluată.
„Construcția celor șase hidrocentrale ar avea un impact catastrofal asupra fluviului, care și așa se confruntă cu un șir de probleme. Cele șase hidrocentrale vor sugruma acest râu, care se va transforma într-un canal mort. Este vorba de neprofesionalismul negociatorilor din partea Republicii Moldova și lipsa de insistență pentru a respecta prevederile Acordului de Asociere cu UE, dar și a altor convenții care prevăd ca toate problemele ce se referă la râul Nistru să fie coordonate de ambele părți, nu unilateral cum s-a procedat până acum” a declarat pentru Sputnik ecologistul Anatolie Prohnițchi.
În cadrul unei mese rotunde internaționale cu genericul „Salvarea Fluviului Nistru - problemă de securitate Națională și Regională”, organizată în luna februarie a acestui an, experții au anunțat că în țara noastră, 63% din teritoriu ar putea fi drastic afectat, iar peste 500 de mii de oameni vor fi nevoiți să-și caute alt loc de trai pentru că nu vor avea apă. Experții trag un semnal de alarmă și spun că Nistrul, considerat cândva unul dintre cele mai frumoase râuri din Europa, riscă să se transforme într-o mlaștină, în cazul construcției celor șase hidrocentrale. Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.