BUCUREȘTI, 22 ian - Sputnik. În interviul acordat portalului Basilica, Președintele Academiei Române a vorbit pe larg despre patrie și despre proiectul de țară.
”În sens literal, patria este locul în care s-a născut și a trăit „pater”, adică „tata”, și în care se cuvine să viețuiesc și eu. În sens larg, patria este universul geografic, politic, spiritual, cultural al celor care au rădăcini prin strămoși într-un loc anume. Natural, există și „patrii” de adopție, dar acestea sunt excepții”, a explicat Ioan Aurel-Pop.
Președintele Academiei a arătat că majoritatea oamenilor, de când există societate civilizată și izvoare care să reflecte această societate, se dovedesc legați de locul de naștere prin mii de fire nevăzute, uneori neconștientizate, dar foarte vii.
”„Patriile” au ajuns să fie teoretizate după Evul Mediu, începând cu Renașterea. Atunci s-a trecut de la „Republica Creștină” (entitate globală) la „Europa patriilor creștine” (concert al națiunilor europene), a mai spus președintele Academiei. El a arătat că patriotismul este acel sentiment care se naște și se afirmă în urma prețuirii de către fiecare a propriei patrii ți că, până nu demult, patriotismul era socotit o condiție sine qua non a conviețuirii internaționale, după principiul că nu poți iubi lumea în ansamblu fără să-ți iubești mai întâi lumea ta, adică patria ta.
Apoi, a explicat Ioan-Aurel Pop, odată cu globalizarea, au apărut diferite teorii noi despre patriotism, unele fiind născute din grave confuzii gnoseologice, altele din dorința (fără putință) de a schimba lumea, altele pur și simplu din ignoranță.
”Mulți oameni politici au preluat astfel de idei din sfera politologiei, sociologiei, filosofiei etc. și au vrut să le transpună repede în practică, adică să distrugă națiunile ca să construiască societatea mondială a viitorului, „poporul muncitor unic”, „guvernul planetar”, „societatea globală” etc. În mintea lor, succesul globalizării ar fi fost asigurat dacă li s-ar fi interzis indivizilor să mai fie legați de un loc anume, de o limbă anume, de o credință, de obiceiuri, de tradiții etc. Or, acest fel de judeca s-a dovedit complet fals”, a atras atenția președintele Academiei.
El crede că lumea globală se poate naște numai din „concertul națiunilor” și din unirea patriilor și că patriotismul înseamnă iubire și nu ură sau discriminare.
Apoi, președintele Academiei a făcut referire și la mult discutatul proiect de țară despre care a spus că ”nu se face de către un singur om, chiar dacă acela ar fi să fie genial! Noi am avut un foarte bun proiect de țară, pentru anii 1848-1918, făcut de generația noastră revoluționară și aplicat treptat sub domniile lui Cuza, Carol I și Ferdinand I”, a atras el atenția.
Potrivit lui Ioan-Aurel Pop, orice proiect de țară democratică trebuie să plece de la educație și sănătate, așezate pe valori (morale creștine), virtuți și încredere. Dacă educația și sănătatea națiunii sunt asigurate, atunci vor merge bine și economia, și politica, și cultura, a explicat el.
Totodată, președintele Academiei s-a referit și la faptul că tinerii de azi sunt mult mai supuși tentațiilor rele decât tinerii din generațiile trecute.
”Niciodată în ultimele două milenii, societatea nu a fost atât de divizată, de laicizată, de blasfemiatoare. Fel de fel de grupări întitulate „progresiste”, neomarxiste, anarhiste, ANTIFA etc. tulbură din greu mințile tinerilor. Iar familia și școala nu mai au forța de odinioară, ca să împiedice dezastrul”, a atras el atenția.
Dar Ioan-Aurel Pop spune că rămâne încă forța Bisericii, dar că și ea este împiedicată să-și îndeplinească misiunea în condiții bune. Președintele Academiei atrage însă atenția că tinerii au nevoie de învățători, de modele, de intelectuali autentici, care, ca să aibă succes, trebuie să fie sinceri și să aibă conștiința că îndeplinesc o misiune.