BUCUREȘTI, 6 ian – Sputnik. Boboteaza sau Botezul Domnului este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică.
Boboteaza înseamnă, de fapt, înnoirea omului creștin.
Copiii, care merseseră cu uratul de Anul Nou, acum veneau cu ”Chiralesa” de Bobotează, dar, în unele locuri, se mai mergea și cu uratul de Sfântul Ion. Este evident că vizați erau numai românii care purtau numele sfântului.
În ajun de Bobotează se ține post negru, iar preoții merg la casele credincioșilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul S-a botezat în apele Iordanului, notează stirileprotv.ro.
Apa sfințită luată de credincioși de Bobotează nu se strică niciodată. De Bobotează se săvârșește Aghiasma Mare, care poate bea numai 8 zile, de pe 6 până pe 14 ianuarie. Pentru a fi folosită în restul zilelor este nevoie de aprobare de la duhovnic.
De asemenea, de Bobotează, bărbații se aruncă în apa înc are preotul a aruncat o cruce, pentru a o aduce. Cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
Tradiția spune că, după Bobotează nu se spală cămășile două săptămâni deoarece apele sunt încă sfințite.
În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește.
Dacă la Bobotează vremea a fost rece, atunci după ieșirea cu ”Iordanul” se va înumia, iar dacă vremea a fost caldă, atunci se va înăspri, scrie traditii-superstitii.ro.
De asemenea, în popor se crede că toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.