BUCUREȘTI, 20 iul – Sputnik. Un mesaj de ultimă oră transmis de cunoscutul avocat Dan Chitic: ”Azi am depus la Avocatul poporului (la petitii@avp.ro ) Memoriul prietenului Gheorghe Piperea”.
Acțiunea se referă la solicitarea ca Avocatul Poporului să sesizeze CCR ”în vederea exercitării controlului a posteriori de constituționalitate” a Legii nr. 136 din 18 iulie 2020 “privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătații publice în situații de risc epidemiologic și biologic”.
Avocatul invită cetățenii nemulțumiți să preia modelul de acțiune pe care îl oferă pe pagina de Facebook.
Spicuim din textul transmis de cei doi cunoscuți maeștrii ai Dreptului către Avocatul Poporului.
I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă:
1. În procesul de adoptare, nu s-a cerut și nu s-a obținut avizul Consiliului Economic și Social asupra proiectului de lege (…).
2. În procesul de adoptare, nu s-a cerut și nu s-a obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși proiectul legii conține dispoziții de organizare judiciară și de completare a compețentei materiale și funcționale a instanțelor (…).
3. Forma legii, așa cum a fost votată în Senat, este esențialmente diferită de forma legii așa cum a fost votată în Camera Deputaților. În mod evident, procesul legislativ a fost viciat, întrucât a fost încălcat principiul bicameralismului, care rezultă din art. 64 din Constituție. (…).
4. Forma legii, așa cum a fost adoptată, încalcă princpiul separației puterilor în stat, întrucât inițiativa legislativă a aparținut guvernului, dar legea a fost aproape în întregime modificată în Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj între initiațiva legislativă guvernamentală și cea parlamentară. Practic, Parlamentul a substituit Guvernul în privința acestei legi, proiectul Guvernului fiind rejectat, în favoarea unei forme a legii care provine aproape în întregime din inițiative parlamentare. (…).
II. Motive de neconstituționalitate intrinsecă
1. Legea criticată a introdus grave restrângeri ale exercițiului drepturilor omului și ale libertăților cetățenești, contrare art. 53 din Constituție, în special în privința motivației și a proporționalității.
Avocații arată, prin prisma actualei stări de pandemie, că restricțiile de drepturi și libertăți impuse de autorități ”nu au dus la apărarea sănătății publice ci, dimpotrivă, la afectarea unui mare numar de pacienți cu boli acute sau cronice, care nu s-au putut trata în spitalele publice, întrucât aceastea au fost “dedicate” bolnavilor de Covid-19 și, mai ales, asimptomaticilor (persoane care nu au simptome de boală)”.
”Noua lege impune restricții drastice ale libertății de circulație, ale vieții intime și familiale, ale drepturilor părintești, ale dreptului la muncă și la ocrotirea sănătății, totul pentru “riscuri epidemiologice sau biologice” imprecis determinate”.
Avocații reclamă una dintre aberațiile legii – ”introducerea în spațiul juridic, cu titlu de probă a acestui risc, a “datelor științifice” curente, dar numai dacă asemenea date știițifice sunt certificate de Ministrul Sănătății”.
”În mod evident legea este lovită și de viciul impreciziei și impredictibilității, care afectează calitatea sa de act normativ conform cu exigențele impuse de legea nr.24/200 privind tehnica legislativă, cu consecința încălcării art. 1 alin. 3 si 5 din Constituție”.
2. Legea criticată a introdus noțiunea de “persoană suspectă” de a fi infectată cu un agent patogen, “calitate” pe care o capătă pentru simplul fapt că provine dintr-o zonă cu epidemie sau că a intrat în contact cu o persoană infectată.
”Or, noțiunea normativă de “suspect” are o conotație procesual-penală, desemnează o persoana care poate să fie sau nu vinovată de săvârșirea unei fapte penale, dar care este banuită de către organele de cercetare penală”, spun avocații, arătând că, practic, ”legea criticată introduce o noțiune penală în chestiuni de sănătate publică, făcând ca suspiciunea, bănuiala, să fie extinsă și menținută pe termen indefinit la orice persoană, care “provine”
Este esențial de subliniat că “persoana suspectă” poate fi ”atât o persoană cu evidente semne de boală (oricare, nu numai cea suspectată), o persoană care nu are semne de boală (asimptomatic), deci nu suferă de nimic, sau o persoană perfect sanatoasă”.
”Imprecizia legii este evidenta și generatoare de abuzuri, dar nimic nu justifică, nici macar un buget generos alocat sistemului sanitar, internarea medicală forțată, carantinarea sau izolarea unui om sănatos, care nu poate infecta pe nimeni, dar se poate infecta cu microbi instraspitalicești”.
3. Legea criticată introduce posibilitatea unor grave limitări ale libertății individuale, contrare art. 23 din Constituție, care dispun asupra competenței exclusive a judecătorului, a perioadei maxime, a regulii punerii în libertate la momentul încetării temeiurilor arestării și a dreptului la apărare.
”Legea criticata stabilește competențe exclusive ale funcționarilor aparatului sanitar, care înlatură de facto intervenția judecătorului (o intervenție care, oricum, este post factum) prin faptul că se impune o durată minima a detenției medicale – minim 48 de ore de spitalizare, daca nu se probeaza între timp că este necesara detenția pe întreaga perioadă de incubare a agentului patogen (o perioadă care este cat se poate de incertă, cel puțin în cazul coronavirusului care cauzeaza Covid-19)”.
Ce rezultă de aici? Practic, perioada detenției este nedeterminată, ”posibilitatea celui suspectat de a contesta fiind redusă la o plângere post factum facută unui judecător, din starea de detenție și fără o apărare adecvată”.
4. Legea criticată înlocuiește dreptul la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, prevăzut în art. 47 alin.2 din Constituție, cu obligația de a fi sănătos.
”Orice simptom de gripă sau de raceală poate fi ușor confundat de funcționarii de la DSP cu Covid-19”, spune avocații, subliniind că aceasta confuzie ”a fost făcută chiar de Președintele României”, care a declarat despre Covid-19 că este “o simplă raceală”.
”În mod evident, o asemenea societate a fricii și a distanței fizice, a suspiciunii și a delațiunii, nu este o societate democratică”, subliniază avocații, deci legea criticată ”determină căderea pe panta fatală a dictaturii pe temeiuri de frică”, deci este încălcat art.1 alin.3 din Constituție, conform căruia România este “stat de drept, democratic și social”.
5. Legea criticată determină încălcarea suveranității și a supremației legii, întrucât face ca o recomandare, un regulament sau o declarație ale OMS să devină obligatorii în dreptul intern, deși nu este vorba nici de legi ale Statului roman, nici de reglementări ale UE ori de tratate internaționale referitoare la drepturile omului, direct aplicabile în dreptul intern. (…)
6. Așa cu rezultă din art. 12, legea crticată conferă unei persoane puteri discreționare, dictatoriale, ordinele acestuia fiind obligatorii pe tot teroriul național, indiferent chiar de publicarea în Monitorul Oficial.
” Deși pot fi atacate în contencios administrativ (dar numai post factum), aceste ordine nu pot fi suspendate prin hotărâre judecătorească, înainte de a produce efecte, ceea ce poate face ca aceste efecte să devină, în timp, ireversibile”.
7. Legea introduce conceptul de “grup populațional”, definit ca grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune.
”Acest concept este similar cu termenii juridici utilizați în legislatia nazistă”, punctează Piperea și Chitic. ”Caracteristicile comune pot fi rasa, culoarea pielii, dizabilitatea, profesia, lipsa averii, lipsa posibilității de a munci, lipsa asigurării medicale etc. Or, acest concept abominabil face legea anti-constituțională din start, încălcând principiile statului de drept și principiul non-discriminării”. (…)
8. În fine, legea este viciată din punct de vedere constituțional și pentru că impune adevărate sancțiuni, mergând până la privare de libertate, în baza unor simple suspiciuni ale unor funcționari ai aparatului sanitar birocratic.
”A se observa că legea utilizează obsesiv cuvântul “liberare” pentru persoanele suspecte, în loc să utilizeze termenul corect din punct de vedere medical și etimologic de “externare”, ceea ce accentuează caracterul său represiv”, scriu Piperea și Chitic.
Întregul document îl puteți găsi în postarea de mai jos.