MOSCOVA, 29 mai – Sputnik, Ivan Danilov. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, apare într-o postură care nu este caracteristică pentru un politician: ea îi învață pe europeni regulile vieții. Spre exemplu, cetățenii Uniunii Europene care acum o săptămână se bucurau de noul plan al UE pentru restabilirea economiilor statelor care au avut de suferit de pe urma coronavirusului, urmează să ia cunoștință de o regulă importantă care prevede că un cașcaval gratuit există doar în capcană. În lectura modernă europeană regula ar trebui să fie interpretată astfel: “nu există granturi nerambursabile”, însă esența oricum nu se schimbă.
Să ne amintim că istoria conflictului, din cauza căruia state precum Danemarca, Olanda, Austria, Suedia și chiar Estonia și-au exprimat nemulțumirea și chiar au amenințat cu boicotarea planului european de “salvare economică”.
Italia, Spania și alte state din “sudul european sărac” chiar la începutul pandemiei au cerut UE și Germaniei, în special, să le ofere ajutor medical și financiar. Germania, în loc de bani și medici le-a urat multă sănătate, iar conducerii statelor afectate le-a fost citită o lecție despre disciplină, solidaritate europeană, responsabilitate bugetară și reforma instituțiilor de stat. În Italia au sporit revoltele: solidaritatea și impozitele din țară sunt europene (adică, ale Bruxellesului), iar medicii, care au venit să ajute spitalele italiene, sunt ruse, chineze și cubaneze.
Politicienii italieni, inclusiv grupuri întregi de primari, au semnat chiar o scrisoare colegilor lor germani, în care destul de clar indică asupra perspectivelor sumbre ale Uniunii Europene în ansamblu și a zonei euro în special, în cazul în care Roma nu va primi bani. În condițiile unei crize economice și epidemiologice totale, pentru Italia o ieșire din UE sau zona euro, inclusiv falimentul în legătură cu datoriile publice de stat și private, putea deveni ultima șansă de a salva cel puțin o parte a economiei sau o formă de răzbunare la final împotriva acelei structuri (Uniunea Europeană), ai cărei conducere politică poate fi considerată un coautor al problemelor italiene. Procese similare (însă mai puțin vizibile) s-au declanșat și în opinia publică din alte state, în special acolo unde Comisia Europeană de mai mulți ani încearcă să limiteze cheltuielile și deficitele bugetare.
Emmanuel Macron a profitat de situație și a efectuat rapid un rebranding al vechii idei de emitere a instrumentelor financiare europene – “obligațiile europene”, de care ar urma să răspundă Germania și alte state cu o politică bugetară cât de cât responsabilă, iar banii le-ar putea cheltui Franța și partenerii ei – pentru programele sociale și integrarea migranților. Acum aceste instrumente poartă denumirea de “coronabonduri”, iar alianța de conjunctură a statelor, care doresc sub pretextul coronavirusului să-și realizeze visul de jefuire a bugetului german, au început să exercite presiuni asupra Angela Merkel. În cele din urmă, probabil, sub amenințarea cu destrămarea UE și fiind convinsă că, potrivit afirmațiilor ei, că „statele naționale nu au niciun viitor de unele singure”, cancelarul german a acceptat ca noile datorii colective ale Uniunii Europene, în esență, să fie puse pe seama Germaniei și a unor state precum Danemarca, Austria și Suedia.
Schema arată minunat: Comisia Europeană emite “coronabonduri” în valoare de 750 miliarde de euro, peste 500 miliarde le împart sub formă de granturi nerambursabile “statelor europene sărace”, iar banii vor fi întorși creditorilor de către Germania și alți lideri pe măsura sosirii veniturilor net la buget european, adică acele state care contribuie la bugetul UE mai mult decât primesc. Probabil, se presupunea că cel mai probabil deținător al acestor obligații va fi Banca Europeană Centrală (cel care “tipărește” euro), iar cu aceasta se poate discuta, în caz de necesitate, cu privire la anularea sau schimbarea condițiilor – chiar dacă despre această oportunitate nu se vorbește deschis. Totul arată ca o poveste: banii gratis rezolvă toate problemele! Politicienii italieni și spanioli chiar au cerut anticipat niște adausuri suplimentare sub formă de granturi.
Iluzia gratuității a fost distrusă brusc și imediat. Șeful Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că, în primul rând, pentru “chef” urmează o nota de plată, iar în al doilea rând, plățile vor avea un caracter obligatoriu, fiind distribuit printre toți cetățenii europeni sub formă de impozite europene.
Așa cum anunță publicația de stat a Germaniei, Deutsche Welle: “Restituirea (cheltuielilor n.r.) trebuie să fie efectuată din contul noilor impozite sau “propriilor resurse” ale fiecărui stat membru, cum s-ar spune în jargonul Comisiei Europene. Comisia Europeană nu poate majora impozitele. Până în prezent statele membre ale Uniunii Europene au interzis Comisiei Europene să colecteze “propriile resurse” în volume semnificative. A avea proprii venituri și impozite implică o putere politică, ceea ce statele membre nu vor să delege Bruxellesului... Pentru a colecta banii necesari achitării datoriilor începând cu anul 2028, Ursula von der Leyen propune aplicarea unor taxe vagi la reziduurile de plastic, emisii de carbon și importurile din țările extracomunitare, care afectează stării climatice”.
Dacă ar fi să traducem din limbajul birocratic de la Bruxelles: europenii vor fi nevoiți să plătească suplimentar pentru fiecare litru de benzină, pentru energia termină, pentru fiecare marfă chineză pe care a cumpărat-o în locul unei marfe europene mai scumpe (pentru că importul chinez “dăunează climei”) și toate pentru a se bucura de un program “gratuit” de salvare a economiei.
Totul nu se încheie aici. Dacă această “fentă fiscală” poate fi iertată Comisie Europene, atunci reacția la alte detalii din programul de “salvare a economiei după pandemie” ar putea fi mult mai emoționale. Din câte se știe, doamna Ursula von der Leyen și-a însușit programul “European Green Deal” și chiar în condiții de pandemie continuă, cu susținerea deplină a Comisiei Europene și comunității europene de experți, să considere “lupta cu schimbarea climatică” o prioritate principală, pentru care ar trebui să fie cheltuiți banii luați în datorie drept urmare a crizei economice.
Într-un comunicat de presă emis pe 27 mai, Comisia Europeană anunță cu text deschis că problemele prioritare spre care vor fi direcționați banii: “Realizarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile, îndeosebi a celei eoliene, solare și lansarea unei economii ecologice pure pe bază de hidrogen în Europa”.
Ar fi un motiv de glume, însă Comisia Europeană tratează cu seriozitate situația și așa cum anunță agenția S&P Global Platts, Comisia Europeană de pe acum solicită estimări și propuneri pentru crearea unei “economii pe bază de hidrogen” și pentru utilizarea în masă a hidrogenului în calitate de “combustibil verde”.
Însă producția hidrogenului „verde”, așa cum menționează analiștii occidentali, așa cum recunosc funcționarii europeni – este o plăcere destul de costisitoare, pentru că energia “verde”, produsă de generatoarele eoliene și panourile solare este foarte scumpă, iar pentru a produce hidrogen e nevoie de multă apă. Iată de ce Comisia Europeană este dispusă să declare “pur” și demn de finanțare și susținere hidrogenul produs din... gazul natural. În cazul Uniunii Europene – produs din gazul natural de import. Companiile germane deja se freacă pe mâini și bombardează oficialii cu propuneri de crearea în Germania a unei “infrastructuri de hidrogen”, care are nevoie, de fapt, de mari investiții financiare. Adică, există toate șansele ca banii europeni, colectați pentru combaterea urmărilor pandemiei, vor pleca în domeniul “energiei din hidrogen”, în special, în Germania, Italia și Franța, în numele salvării zonei euro.
Dacă nu se va schimba nimic în conjuncture politică, atunci vom fi martorii unei transformării incredibile: programul care constă în “tipărirea euro pentru a le împărți italienilor” se va transforma într-un program de “impozitare a europenilor pentru ca nemții să poată cumpăra gaz de la ruși, pentru ca apoi să vândă europenilor hidrogen în numele ecologiei”. Aici suntem de acord că varianta finală a schemei este mult mai avantajoasă pentru Rusia.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova