Ghevorg Mirzaean, docent al departamentului de politologie a Universității de Finanțe a Rusiei
Ministrul Afacerilor Externe al Germaniei, Heiko Maas, și-a criticat în linii dure colegii din Estul Europei care rescriu istoria celui de-al Doilea Război Mondial. Totuși, gestul a fost făcut nu din cauza dragostei pentru istorie sau pentru Rusia – Berlinul are temeri că a cultivat niște eurosceptici agresivi.
Așa să ne ajute Berlinul
În ajunul aniversării a 75-a de la Victoria asupra celui mai mare rău din istoria civilizației s-au activizat diverși revizioniști est-europeni. Acei care nu vor să recunoască responsabilitatea propriilor elite în declanșarea războiului sau care se consideră urmași ideologici ai naziștilor înfrânți și își propun să rescrie istoria.
Activiștii din Polonia (țară ai cărei cârdășie cu Hitler și a cărei rusofobie a devenit unul din motivele dezlănțuirii războiului) afirmă că URSS nu este o victimă, ci un inițiator al celui de-al Doilea Război Mondial. Intelectualii din Țările Baltice se plâng că statele lor au fost ocupate de diabolica Uniune Sovietică. Și împreuncă cu naționaliștii ucraineni îi glorifică pe aliații lui Hitler – batalioanele punitive SS, care ardeau satale cu tot cu oameni.
Urmașii învingătorilor (inclusiv din acele state unde revizionismul antisovietic și glorificarea naziștilor a devenit o ideologie oficială) privesc spre toată această nebunie cu o indignare și, într-o anumită măsură, cu o conștientizare a unei neputințe în privința convingerii și sancționării acestor activiști.
Însă ajutorul a venit de acolo de unde nici nu s-au așteptat – chiar din Germania. Ministrul Afacerilor Externe, Heiko Maas, a scris (în cooperare cu faimosul istoric german Andreas Wirsching) un articol în ziarul „Der Spiegel”, dedicat atitudinii țării lui față de trecutul nazist. Pe lângă exprimarea unor regrete tradiționale ale conducerii Germaniei pentru crimele comise de naziști, Heiko Maas a comentat și tentativele partenerilor est-europeni de a revizui istoria.
“Tentativele de a rescrie istoria într-un mod atât de rușinos, așa cum a avut loc în ultimele câteva luni, necesită din partea noastră niște explicații – care, de altfel, sunt de prisos, din cauza faptelor istorice invariabile. Germania a declanșat de una singură cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei. Doar Germania este responsabilă pentru Holocaust. Oricine ar provoca îndoieli în această privină, încercând să-i desemneze pe alții pentru rolul de criminal, este nedrept față de victime, exploatează istoria și divizează Europa”, a declarat clar Maas. – “Trecutul german arată pericolul revizionismului, care substituie gândirea rațională cu niște mituri naționale”.
Ministrul a îndemnat să se renunțe la orice răsturnare a istoriei, precum și să fie prevenite “orice tentative de a transforma victimele în criminali și victimele invaziilor în agresori” .
Dieta a fost una greșită?
De ce este legat acest acces de sinceritate, îndeosebi, după ce mulți deputați germani au votat disciplinat pentru rezoluția Parlamentului European prin care vina pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial este pusă în același timp pe seama Germaniei și URSS? Parțial articolul reflecă viziunea personală a lui Maas – o persoană cu viziuni de stânga, socialist și catolic. În același timp, prin tezele sale ministrul subliniază interesele naționale ale Germaniei, în care nu se regăsește revizionismul est-european și tot ce reiese din acesta.
Pentru Germania, condamnarea trecutului nazist reprezintă nu doar o autobiciuire, dar și una din temeliile concepției Uniunii Europene.
“Susținerea noastră pentru ideea unei Europe puternice și unite, a drepturilor omului drept formă universală a demnității umane, bazate pe regulile cooperării internaționale și renunțarea la oricare “direcție deosebită” – toate acestea alimentează conștientizarea crimelor abominabile ale Germaniei în secolul XX, exprimată monstruos prin Holocaust”, se spune în articolul lui Maas. Fără această critică Berlinului îi va fi greu să conducă proiect paneuropean.
“Desigur, Maas este interesat ca partenerii Germaniei din toată lumea să nu fie tentați să creadă în existența unei amenințări a celui de-al IV Reich, chiar și unul pe o bază economică”, spune cercetătorul Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei de Științe din Rusia Dmitri Ofițerov-Belski.
Până mai ieri, nimic nu a împiedicat Berlinul să privească pasiv la ascensiunea revizionismului în statele est-europene și chiar să susțină aceste tendințe – în Germania (precum și în tot Occidentul) mizau pe o cultivare a unor “mici crocodili” de dragul presiunilor asupra Moscovei, care ar combate influența rusească.
Acest plan a funcționat – Țările Baltice au devenit o fortăreață antirusească de încredere, sacralizarea diviziei SS “Galicina” și a banderoviștilor a îndepărtat Kievul de Moscova, iar scandalurile istorice cu Rusia, care sunt provocate periodic în Polonia și alte state din Estul Europei (chiar și în Cehia), reprezintă o piedică serioasă pentru normalizarea relațiilor cu vecinul din Est. Totuși, problema constă în faptul că în baza revizionismului est-european a fost cultivat un naționalism est-european, iar acesta amenință nu doar Rusia. Acest fenomen contravine chiar esenței integrării europene și (cum ar fi în cazul Poloniei) are un accent vădit antigerman.
Polonezii, desigur, ar accepta cu mare bucurie orice ajutor moral sau material din partea Berlinului pentru a contracara Moscova, însă față de nemți au pretenții deloc mai mici decât față de ruși.
Ascensiunea naționalismelor poloneze, ungare și altor amenință existența Uniunii Europene, întemeiat tocmai pe un antinationalism pe concepția națiunii civice. Actualele crize din Europa (Brexit, egoismul național în perioada pandemiei) doar accentuează un pericol că naționalismul educat în baza revizionismului ar putea deveni un cal troian, care va readuce Europa în epoca unei divizări interne. Înflorirea acestuia va împărți UE pe țări care vor conflictualiza din nou una cu alta – inclusiv în problemele teritoriale (e o altă moștenire a revizionismului – nu toți sunt mulțumiți de frontierele fixate după cel de-al Doilea Război Mondial).
Iată de ce, Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei consideră că este timpul să pună capă războiului istoric dintre Europa de Est și Rusia – până aceste războaie nu s-au mutat din trecut în viitor și nu s-au declanșat împotriva Estului, ci împotriva Vestului.