BUCUREȘTI, 9 apr – Sputnik, Georgiana Arsene. Maria Grapini, vice-președinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorului din cadrul Parlamentului European, dar și inginer textilist, a tras un semnal de alarmă cu privire la situația producătorilor români de textile. Europarlamentarul a adresat o într-o scrisoare ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, subiect despre care Sputnik a scris aici.
Grapini susține că nu crede acum în dispute politice, ci în măsuri foarte pragmatice, fiindcă ne aflăm într-o dublă criză: sanitară și economică. În opinia sa, Ministerul Economiei ar fi trebuit să facă o evidență a firmelor textile care își pot adapta producția la materialele sanitare de care România are nevoie.
”Cea mai rapidă adaptare o puteau face cele 388 de firme care lucrau înainte de criză echipamente de protecție a muncii – halate, salopete și așa mai departe. Din momentul în care au dat decretul de stare de necesitate își puteau permite să scoată din evidența publică ce există la Registrul Național al Comerțului care sunt firmele, să le întrebe care doresc să lucreze, să centralizeze o capacitate de producție care ar fi putut fi realizată în România și să treacă la import centralizat de țesături pentru că România, ca multe alte state, este dependentă de importuri de materii prime. Și atunci simplificau transportul, simplificau timpii de așteptare, se centraliza pentru toate firmele, pe capacități ce cantitate de țesătură pentru măști, pentru salopete, pentru combinezoane, pentru lenjeriile de pat și așa mai departe, făceau import centralizat – statul – și distribuiau capacităților ce lucrează”, a declarat Maria Grapini pentru Agenția de Presă Sputnik.
Locuri de muncă pierdute, pierderi mari la buget
Demnitarul a subliniat că nu s-a făcut acest lucru nici măcar acum, la o lună de la scrisoarea trimisă în data de 12 martie 2020 premierului Ludovic Orban. Scrisoarea conținea un pachet de măsuri economice. A transmis public propunerea de a importa, centralizat, materia primă pentru măști, halate, lenjerii de pat, prosoape etc necesare spitalelor și să o repartizeze capacităților românești.
Faptul că statul român nu a luat în calcul folosirea firmelor autohtone pentru producerea de măști, salopete, combinezoane etc are un efect devastator asupra economiei. În primul rând, acest lucru duce la șomaj.
”Pe de o parte, se pierd locurile de muncă de la noi pentru că, da, importăm, cu timpii de întârziere care sunt și prețurile – importăm gata confecționate, în loc să dăm de lucru și să nu plătim de la buget șomajul tehnic sau din fondurile europene și să menținem locurile de muncă la capacitățile din România. Asta este o pierdere pe termen lung, după părerea mea, pentru că după această criză sanitară lucrurile se vor desfășura în lume altfel și va fi nevoie permanent de materiale de protecție. Și atunci, aceste firme și-ar fi structurat tehnologia și aveau de lucru pe termen lung. E un mare păcat că nu s-a făcut acest lucru”, a punctat Grapini.
Declarația șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căreia România va fi prima țară care va găzdui rezerva strategică de materiale sanitare a Uniunii Europene ridică, la rândul său, semne de întrebare.
”Întrebarea mea este: dacă face un depozit pentru Uniunea Europeană, de ce n-a făcut pentru România, când asta era prioritatea numărul 1?
Sigur, nu înțeleg nici unde se duc milioanele astea de materiale care se aude numai prin presă că se aduc și nu numai că spune presa, vedem imagini cum vin avioane cu ajutoare, în schimb la spitale n-ajung”, a subliniat Maria Grapini.