BRUXELLES, 5 dec - Sputnik, Daniela Porovăț. Finlanda a fost țara care a preluat președinția rotativă a Consiliului UE de la România și își va încheia mandatul la sfârșitul acestui an. Dar, în momentul în care a făcut publică schița de buget a Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, Finlanda a trezit reacții adverse foarte puternice.
Propunerea făcută de Finlanda a fost respinsă, de exemplu, de premierul portughez, în mai multe postări pe Twitter, dar și de ambasadorii celor mai multe state membre, fiind considerată ”părtinitoare” pentru că reprezintă aproape exclusiv poziția Finlandei și a altor patru state anti-coeziune. Altfel spus, Finlanda nu exercită președinția pentru întreaga Europă, ci doar pentru ea însăși și pentru Suedia, Austria, Danemarca și Olanda, țările care au un interes comun în tăierea fondurilor de coeziune și a celor pentru agricultură.
Documentul propus de Finlanda și aflat pe site-ul Consiliului Europei are un obiectiv clar: diminuarea banilor din viitorul buget UE pentru politicile de coeziune (fondurile europene dedicate statelor mai puțin dezvoltate), cele de transport, energie și fondul de apărare.
”Propunere președinției finlandeze este o greșeală uriașă, în loc să încerce un echilibru între propunerea Comisiei Europene și cea a Parlamentului European. E o propunere împotriva majorității din Consiliul UE și împotriva Parlamentului European. Pe scurt, tot ce nu avea nevoie UE. Trebuie respinsă rapid”, a scris pe Twitter Antonio Costa, premierul Portugaliei, care ar fi direct afectată de propunerile Finlandei pentru că beneficiază de fonduri importante de coeziune.
Una dintre marile nemulțumiri ale statelor membre este alocarea bugetară de doar 1,07% din PIB-ul Uniunii Europene, în timp ce Comisia Europeană ceruse 1,11%, iar Parlamentul European – 1,3%.
Propunerea Finlandei va fi discutată formal de liderii statelor membre UE în Consiliul European de săptămâna viitoare, unde sunt mari șanse să fie respinsă, dat fiind blocajul total din partea statelor beneficiare ale fondurilor de coeziune. O nouă propunere e așteptată de la președinția croată a UE, care începe la 1 ianuarie 2020, și e de așteptat un efort al tuturor statelor membre pentru a încheia negocierile pe timpul președinției rotative a Croației.
În caz că nu se va ajunge la un compromis până la jumătatea anului, preluarea președinției rotative a UE de către Germania de la 1 iulie 2020 e văzută drept momentul optim pentru adoptarea viitorului buget dat fiind forța politică a Berlinului.
Ce își dorește România
Pentru România este important ca viitorul buget UE să suplimenteze fondurile de coeziune și cele dedicate agriculturii, pentru a reduce diferențele de dezvoltare față de restul statelor membre. Chiar dacă în privința fondurilor de coeziune România este codașă la absorbție, totuși, pe agricultură, România a reușit să atragă fonduri importante pentru fermieri.
Dar viitorul este nesigur pentru că Marea Britanie nu va mai contribui la bugetul Uniunii, ceea ce înseamnă că suma colectată va fi mai mică și, în plus, statele vestice au propriile interese și nu mai sunt dispuse să sprijine financiar statele din Centrul și Estul Europei pentru a le ajuta să reducă un decalaj economic care amenință astfel să se permanentizeze.