Expertul a declarat că, deși gazoductul Iași-Chișinău se anunță a fi unul de anvergură, acest proiect este unul subdimensionat, adică capacitatea acestui gazoduct nu va asigura în proporție de 100% cererea de gaz natural pentru Moldova. Potrivit lui Sergiu Robu, în cazul în care se va accentua necesitatea de a asigura securitatea electroenergetică a RM, acest gazoduct nu va putea acoperi întreg necesarul.
Sergiu Robu mai spune că, potrivit Strategiei energetice, până în 2030, Moldova și-a luat angajamentul de a produce 80 la sută din energia electrică din țară. Este vorba despre o centrală nouă de până la 600 de megawați care va funcționa pe gaz. Gazoductul Iași-Chișinău nu va fi în stare să asigure acest segment pentru că nu va avea capacitatea necesară, iar consumul pe cărbune nu va fi posibil, date fiind angajamentele în domeniul schimbărilor climatice pe care și le-a asumat Moldova.
„În ceea ce privește trecerea Moldovei la procedura unui revers pe gazoductul transbalcanic, problema va fi de unde va veni acest gaz. La ora actuală, Federația Rusă construiește două conducte strategice, ocolind Ucraina: este vorba de Nord Stream-2 și TurkStream. Scopul acestor proiecte este de a asigura Europa cu gaz, pe fondul reducerii consumului de cărbune și renunțării treptate la stațiile atomoelectrice. Din acest considerent, în următorii ani vom asista la o cerere sporită al consumului de gaz, ceea ce va duce la o creștere a prețului la acest combustibil. În cazul în care în Moldova va intra gaz prin proceduri de revers, el va fi tot gaz rusesc, care va constitui către 2020 aproximativ 60% din gazul european,” a punctat Sergiu Robu.
În prezent, Centrul şi Estul Europei sunt alimentate prin două trasee importante: gazoductul Yamal, care traversează Belarus şi Polonia şi gazoductele care pornesc din Rusia şi trec prin Ucraina şi Slovacia. Aceste state, pe lângă faptul că se alimentează cu gaz rusesc, constituie şi rute de tranzit spre pieţele din Vestul Europei.
Autor: Eduard Maciac