BUCUREȘTI, 12 dec – Sputnik, Daniel George Nistor. Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro s-a reunit la Palatul Victoria.
Au fost discutate proiectele finale ale documentelor ce vor sta la baza pregătirii trecerii la moneda unică europeană.
Până la această întâlnire, Guvernul s-a consultat, în mai multe rânduri, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, conducerea Academiei Române, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, precum și reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi structurilor asociative. Aceste discuții au au fost sintetizate într-un raport de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro.
"Sper să ne putem baza pe expertiza dumneavoastră și în alte proiecte importante pentru România", a spus prim-ministrul Viorica Dăncilă, adresându-se membrilor Comisiei, potrivit unui comunicat publicat de Executiv.
Majoritatea covârșitoare a membrilor Comisiei au aprobat ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România orizontul de timp 2024-2026.
Cât de bine vom trăi atunci
Mai importantă decât data efectivă a adoptării monedei unice pare evoluția pe care România se obligă să o parcurgă până la acel moment.
Pentru că îndeplinirea obiectivelor ar însemna ca în acest orizont de timp să avem o economie, și implicit un standard de viață, de cel puțin 70% din media zonei euro, care cuprinde țări dezvoltate precum Germania, Franța, Italia, dar și mai puțin dezvoltate, precum Grecia sau Portugalia, însă nici acestea nu stau mai rău decât noi.
Astfel, raportul prezentat la întrunirea de la Palatul Victoria analizează modul cum trebuie să funcționeze economia României pentru a deveni compatibilă cu zona euro (ZE).
Studiul prezintă trei scenarii care arată perioada de timp în care România ar putea ajunge la o masă critică de convergență reală și structurală de 70%, 75%, respectiv 80%, în funcţie de două rate de creştere medii anuale.
Scenarii pe 6-9 ani
A fost luată în calcul o rată de creștere de 4%, plecând de la media ratelor de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din perioada 2000-2017, dar şi o variantă cu o rată mai optimistă, de 5%, plecând de la ipoteza că România îşi va îmbunătăţi contribuţia factorilor de producţie la creşterea potenţială şi că va implementa reforme structurale favorabile creşterii economice
În cazul unei ţinte stabilite de 70% din media ZE1, România poate atinge acest nivel în 6 ani dacă înregistrează o rată de creştere medie de 4% pe an sau în 4 ani cu o rată de creștere de 5%.
În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE, aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere istorică de 4% pe an) sau în 6 ani – în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an.