BUCUREȘTI, 5 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a trimis către CCR un răspuns la scrisoarea / sesizarea trimisă forului european de judecătorii CCR. Scrisoarea din 5 iunie 2018 a fost trimisă în urma deciziei unamine a plenului Curții Constituționale a României.
CCR sesiza în legătură cu "atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului — garantul supremației Constituției — fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia CCR nr.358 din data de 30 mai 2018".
Să ne amintim ce se scria în Decizia CCR nr.358, "Definitivă și general obligatorie":
"Curtea constată că procedura de revocare inițiată de ministrul justiției, în condițiile în care Președintele României nu a avut nicio obiecție cu privire la regularitatea acesteia, îndeplinește criteriile de legalitate, astfel încât Președintele României ar fi trebuit să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție". (punctul 118 din Decizie)
Și, concluzia finală:
"Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi".
Ei bine, scrisoarea de răspuns a Comisiei de la Veneția, semnată de președintele Gianni Buquicchio, este la fel de clară:
„Deciziile Curților Constituționale sunt definitive și obligatorii și trebuie implementate. Această poziție importantă a Curților Constituționale vine, de asemenea, ca o înaltă responsabilitate a Curților de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituția și cu principiile sale".
În plus, președintele Comisiei atenționează că, deși este permisă disutarea și critica deciziilor CCR, "deținătorii funcțiilor publice trebuie să se abțină de la criticile nerespectuoase, iar apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt inadmisibile."
Trimisă pe 3 iulie, scrisoarea nu a fost publicată de CCR — fapt surprinzător! — ci a apărut, bizar, în publicația Q Magazine, în cursul zilei de azi. Menționăm că scrisoarea e adresată direct președintelui Valer Dorneanu, nefiind publică.
Poate exista o explicație — și anume precizarea lui Gianni Buquicchio că această Decizia CCR nr.358 va fi luată în considerarea la apropiata sesiune a Comisiei în care va fi analizată în regim de urgență situația legilor Justiției în România. În lumina acestei precizări, este posibil ca Valer Dorneanu să nu fi dorit să afecteze procesul legislativ al modificării Codului Penal, componentă esențială a sistemului Justiției — și generatoare de mari controverse.
Dar, indiferent de aceste chestiuni de formă, pe fond situația este clară — este tranșată definitiv: Laura Kovesi este ca și revocată din funcție.
Mai mult, se poate spune că, în lumina obligațiilor și răspunderii demnitarilor de rang înalt, o depășire cu 30 de zile a răspunsului președintelui ar putea fi asimilată cu o ilegalitate.
Astfel, conform legii 115/1999, a Răspunderii ministeriale, Articolul 8 aliniatul 2:
"Constituie, de asemenea, infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte săvârșite de către un membru al Guvernului:
a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaților, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, în termen de 30 de zile de la solicitare, informațiile și documentele cerute de acestea în cadrul activității de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 110 alin. (1) din Constituție".
Cele 30 de zile se împlinesc la finele acestei săptămâni. Sigur, e vorba de miniștri, dar oare președintele se poate sustrage obligației? Pe baza a ce? Pe baza imunității la care susținea în campania electorală că va renunța?