BUCUREȘTI, 14 apr — Sputnik, Daniel George Nistor. Sună un telefon. "Fugiți, vine Inspecția Muncii!". Lucrătorii își adună repede sculele și se împrăștie prin cartier, fiecare pe unde apucă. Dacă se întâlnesc cu un inspector care îi întreabă "cine construiește clădirea aceea, aflată în lucru", ridică din umeri.
Nu e o scenă dintr-un film de acțiune. Astfel de întâmplări se petrec aproape zilnic în România.
În total, 1,4 milioane de români muncesc la negru, potrivit Raportului de ţară al Uniunii Europene pe 2017. Cei mai mulţi sunt în industrie, aproximativ 550.000 de persoane, apoi în comerţ şi construcţii, fiecare dintre aceste sectoare cu aproape 350.000 de oameni, şi în transporturi şi comunicaţii (163.000 de angajaţi fără forme legale).
Munca la negru reprezintă între 15-20% din produsul intern brut (PIB) al României.
Trebuie să ținem minte aceste cifre și să așteptăm rapoartele pentru 2018 şi 2019, pentru a vedea dacă legile mai dure vor aduce o îmbunătățire.
Autoritățile s-au gândit să ia măsuri și au înăsprit legislația. De vineri, 13 aprilie, a intrat în vigoare o un act normativ care îi pedepsește cu închisoarea pe antreprenorii "recidiviști". Prinși pentru prima oară cu folosirea de lucrători fără forme legale, aceștia sunt amendați, iar firma este suspendată pentru o perioada de timp. Dacă se întâmplă și a doua oară, se aplică o pedeapsă între 6 luni și 2 ani de închisoare.
"Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale, în condițiile legii, și numai după ce a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioada în care a prestat activitate nedeclarată. Reluarea activității cu încălcarea dispozițiilor constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă", prevede Legea 88/2018 privind Codul muncii.
În total, 1,4 milioane de români muncesc la negru, potrivit Raportului de ţară al Uniunii Europene pe 2017. Cei mai mulţi sunt în industrie, aproximativ 550.000 de persoane, apoi în comerţ şi construcţii, fiecare dintre aceste sectoare cu aproape 350.000 de oameni, şi în transporturi şi comunicaţii (163.000 de angajaţi fără forme legale).
Munca la negru reprezintă între 15-20% din produsul intern brut (PIB) al României.
Sancțiunile aplicate până acum nu au dat roade. Antreprenorii spun că nu reușesc să facă față fiscalității prea mari și că ar trebui să închidă afacerea dacă ar plăti toate taxele. Angajații se plâng că nu găsesc ușor de lucru cu forme legale.
Din 2018 Codul fiscal a fost modificat si a introdus practic o noua filozofie, astfel incat la angajare trebuie sa iti negociezi salariul brut, pentru ca urmeaza sa iti achiti singur o parte din obligatiile catre stat.
Astfel, contribuțiile de plata sunt următoarele:
- Contribuția la pensii pentru condiții normale de muncă, în cotă de 25%, ce este în totalitate în sarcina salariatului. La condiții deosebite de muncă, angajatorul are în sarcină o cotă suplimentară de 4% (deci 29% în total, salariat + angajator). La condiții speciale de muncă, angajatorul are în sarcină o cotă suplimentară de 8% (deci 33% în total, salariat + angajator).
- Contribuția la sănătate, în cotă de 10%, ce este în totalitate în sarcina salariatului.
- Contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate în sarcina angajatorului.