BUCUREȘTI, 3 apr — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Fără îndoială, avertismentul dat de postul oficial german Deutsche Welle a avut efect asupra președintelui Klaus Iohannis, care a reacționat. Deutsche Welle comentase foarte acid absența lui Iohannis de la manifestarea de la Parlament dedicată Cenetenarului Unirii cu Basarabia; concluzia nemților a fost "președintele a lăsat în ultimele sale apariții publice impresia unei distanțe nefirești, a unei ciudate indiferențe conciliante — problema e că această detașare începe să semene cu o demisie".
În plus, absența de la manifestarea dedicată Cenetenarului Unirii cu Basarabia a avut iun efect direct, o scădere a popularității președintelui.
În consecință, Iohannis a dorit să dea urgent o lovitură de imagine, abordând o temă de actualitate — "efectele aplicării legislației privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor și angajamentelor în materie de politică salarială asumate anul trecut de coaliția PSD-ALDE".
În acest scop, Iohannis s-a întâlnit azi, la solicitarea sa, la Palatul Cotroceni, cu premierul Viorica Dăncilă și cu Lia-Olguța Vasilescu, ministrul Muncii și Justiției Sociale.
Administrația Prezidențială a și redactat în mare grabă un Comunicat din care rezultă că Iohannis a atenționat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, "efectele noii legislații privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicție cu principiile egalității și predictibilității de la care a emanat, în condițiile în care s-a intervenit cu excepții punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenției legislative".
Totodată președintele a dezvoltat tema, arătând că suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, atât la nivel central, cât și local, consecințe negative pe care Guvernul nu le-a prevăzut.
Iar tema este asemănătoare cu a unor sindicate — creșterile "au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuțiilor sociale în sarcina angajaților".
Iar punctul forte al discursului prezidențial a fost, evident, "predictibilitatea". Situația salarială ar fi "în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile și criteriile de stabilitate asumate inițial, precum și promisiunile electorale ale coaliției PSD-ALDE".
„Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale și al impredictibilității, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanțe care nu doar rezolvă, dar și creează noi probleme", se arată în Cominicat.
Așa cum scriam la început, viteza cu care Comunicatul a fost remis presei duce la concluzia că parte privind "contribuția" președintelui a fost scrisă dinainte, ea constând, de fapt, într-o îmbinare de păsărească legislativă și fraze cheie din propaganda specifică președintelui, vizând asocierea lui Iohannis cu idéea de predicitibilitate, de prudență, iar a guvernului cu opusul acestor idei — nerespectarea angajamanetelor, "caruselul" modificărilor ș.a.
Faptul că demersul lui Iohannis a fost unul pripit și populist este chiar absența unei cazuistici clare, concrete, cu exemple punctuale — aici, aici și aici au avut loc aceste încălcări ale promisiunilor, scăderi salariale etc.
Pe scurt, președintele s-a comportat ca sindicatele ce se afișează în fața camerelor TV cu nenumărate pancarde și bannere, dar nu sunt în stare să pună în fața Oanei Vasilescu cazuri concrete.
"Președintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului prudență în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetățenilor" — se scrie în finalul Comunicatului, adică o altă frază care sună bine, dar care nu are un sens clar, ci doar unul populist.
Interesant ar fi fost ca, în cadrul acestei întâlniri care viza nivelul de trai al cetățeanului și stabilitatea, președintele să ceară opinia premierului și față de politica BNR și a băncilor; într-o țară în care consumul din import are un rol major, politica băncilor ests o problemă uriașă, fapt care pare să nu-l intereseze pe președinte.
Concluzia noastră este că președintele Iohannis a jucat o nouă scenetă în care a dorit să arăte că are grijă de popor — de fapt, a arătat că știe despre ce este vorba doar de la televizor, cazurile concrete, situația reală, nefiind printre preocupările sale. Și, așa cum spuneam, nici grava problemă a politicii băncilor.