Pe pagina sa de Facebook, Ministrul Apărării, Mihai Fifor, scrie că România a investit cu 13 procente peste ţinta de 20% stabilită la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. De ce a plătit România mai mult nu spune, în schimb prezintă situaţia cu mândrie.
„Astfel, ţara noastră a investit 33% din bugetul destinat apărării pentru anul 2017, primul an în care România a alocat 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, celălalt criteriu important ce vizează partajarea echitabilă a responsabilităţilor", a precizat Fifor.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, susţine, însă, că anul 2018 va fi unul important pentru România. Şi aceasta, spune Stoltenberg, fiindcă atât în anul care a trecut, dar şi în 2018, ţara noastră a investit masiv şi a crescut considerabil cheltuielile pentru apărare. În consecinţă, România face paşi majori pentru consolidarea forţelor sale armate.
„Mă bucură asta, iar investiţiile au efect pe termen lung. Cel mai important este ca toţi aliaţii, inclusiv România, să îndeplinească ţinta de capabilităţi", a declarat Secretarul General al NATO într-un interviu pentru Calea Europeană.
Acesta a recunoscut că toată desfăşurarea de forţe, inclusiv prin creşterea prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, „în mod special în România" are drept scop transmiterea unui mesaj Rusiei.
Moment în care, Stoltenberg spune că mesajul său pentru Rusia este acela că NATO este dispus să se implice într-un dialog politic.
Observăm foarte clar antagonismul dintre ceea ce face, de fapt, NATO, şi ceea ce declară reprezentanţii Alianţei şi ne întrebăm, retoric, desigur, cine este, cu adevărat, în poziţia agresorului…