BUCUREȘTI, 6 mar — Sputnik, Daniel Nistor. Senatul a aprobat, la sfârșitul lui februarie, proiectul de lege inițiat de senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir, prin care dobânda anuală efectivă (DAE) este limitată la 18% în cazul creditelor de consum.
Dar cum stau lucrurile în acest moment, până când legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis şi va intra în vigoare?
"Regulamentul BNR nr. 20/2009 nu impune niveluri maxime ale dobânzii anuale efective (respectiv instituțiile financiare nebancare nu au obligația încadrării în valorile DAE prevăzute de regulament), ci prevede înscrierea entităților care acordă credite cu niveluri ale dobânzii anuale efective peste plafoanele prevăzute de regulament în Registrul special, și, respectiv, impunerea unor cerințe prudențiale mai stricte pentru aceste entități, în considerarea gradului ridicat de risc pe care îl implică activitatea de creditare de acest tip", se arată într-un răspuns al Băncii Naționale a României (BNR), transmis publicației Economica.net.
Mai exact, nu există DAE maximal impus, există supraveghere prudenţială a BNR şi cerinţe suplimentare de capital atunci când sunt depăşite anumite valori în creditare. Dacă un IFN (instituție de finanțare nebancară) a atins un prag maxim de 75 milioane de lei sold al creditelor acordate în ultimele trei trimestre ale anului, acesta intră automat în Registrul special şi supravegherea BNR.
Acum, de exemplu pentru un credit de 8.000 de lei pe lună, rambursabil în 12 luni, clientul achită IFN o dobândă anuală efectivă (DAE) de 79,81%. La un IFN care nu este în Registrul special, se percepe o dobândă fixă de 36 de lei pe zi, ajungându-se şi la dobânzi de 5.000%.
Este evident că reglementarea care impune o limită maximă de 18% va genera mari neplăceri în sfera IFN-urilor.