EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Capcana israeliană pentru SUA

Premierul israelian Benjamin Netanyahu îl salută pe președintele american Joe Biden pe Aeroportul Internațional Ben Gurion. . Foto de arhivă
Conflictul palestino-israelian, cu contribuția militaro-politică activă a SUA, rămâne o sursă de tensiune și ciocniri militare în regiune.
Sputnik
Statele Unite sunt sortite unei lungi confruntări cu lumea arabă. Din punctul de vedere al geopoliticii globale, armata israeliană este o formațiune proxy bine înarmată a Washingtonului, creată din start pentru protejarea intereselor americane în Orientul Mijlociu. Contrar voinței și intereselor naționale ale Egiptului, Siriei, Arabiei Saudite, Libanului, Irakului, Yemenului și altor state din regiune. De aici și deceniile de instabilitate, războaiele arabo-israeliene permanente, care au început chiar din ziua proclamării statului Israel.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat pe 31 octombrie începerea celei de-a treia etape a războiului împotriva ”Mișcării de Rezistență Islamică” (HAMAS) și extinderea invaziei terestre în Fâșia Gaza. Prima etapă de blocare este considerată finalizată. A doua – atacurile aeriene masive – continuă.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) își extind operațiunea militară în Fâșia Gaza, forțele terestre avansează în două direcții în jurul orașului Gaza, tancurile blochează cu foc circulația pe autostrada Saladin. IDF încearcă să încercuiască principalul oraș din Gaza și să nimicească militanții HAMAS împreună cu vasta rețea de tuneluri a orașului.
EDITORIALIST
„Economia noastră se prăbușește”: Europa este furioasă pentru succesele Rusiei
În ultimele 24 de ore, avioanele israeliene au atacat aproximativ 600 de ținte, inclusiv teritoriul Libanului și Siriei. Cisiordania ocupată de Israel a fost, de asemenea, supusă de atacurilor aeriene israeliene. Pe de altă parte, HAMAS a anunțat despre luptele cu armata israeliană în nord-vestul Gazei. Continuă atacurile cu rachete asupra teritoriului Israelului. Partidul politic militarizat libanez Hezbollah a comunicat despre un atac cu 16 rachete asupra orașului israelian Nahariya.
În Fâșia Gaza, în timp de trei săptămâni de acțiuni de luptă, au fost uciși peste 8000 de oameni, dintre care jumătate copii. În Israel au murit peste 1400 de oameni. Aproximativ 200 de israelieni sunt ținuți captivi de mișcarea palestiniană HAMAS. Amploarea catastrofei umanitare din regiune nu poate fi evaluată. Cei două milioane de civili blocați în Gaza duc p lipsă acută de medicamente, apă și alimente.
Washingtonul s-a pomenit pentru a câta oară în capcana propriei „excepționalități” – încearcă să „prevină escaladarea regională” și, în același timp, să crească potențialului militar al armatei israeliene cu arsenalele Pentagonului epuizate în teatrul de operațiuni ucrainean.
Nu se așteaptă că pacea va veni prea repede. Nouă rundă a conflictului armat palestino-israelian este legată de neîndeplinirea vechii rezoluții ONU 181 (din 29 noiembrie 1947) privind împărțirea Palestinei în două state independente - arab și evreu.

Prăbușirea miturilor și reputațiilor

Prin deceniile de activitate minuțioasă de spionaj, operațiuni secrete și de înaltă tehnologie împotriva detașamentelor de rezistență palestiniene, instituțiile de forță ale Israelului și-au câștigat reputația de puternice și invincibile. Prim-ministrul Netanyahu și-a convins concetățenii și Washingtonul că palestinienii sunt o problemă secundară, iar negocierile de pace pentru crearea unui stat palestinian nu sunt în general necesare.
Revenirea la realitate s-a dovedit a fi extrem de dureroasă și sângeroasă. În dimineața zilei de 7 octombrie, Israelul a fost supus unui atac cu rachete fără precedent din Fâșia Gaza. Apoi luptătorii HAMAS au pătruns în zonele de frontieră din sudul statului evreu, unde în câteva ore au capturat mai multe obiective militare și sute de prizonieri, au ucis peste 1000 de israelieni. Fiasco-ul sistemului de securitate de înaltă tehnologie a Israelului spulberă mitul excepționalității americane.
Potrivit Associated Press, șefii serviciilor de informații militare și serviciului de securitate internă israeliene și-au recunoscut eșecul. După încheierea războiului, „când se va așeza praful”, pe aceștia îi așteaptă demisiile și concedierile.
EDITORIALIST
SUA au trădat Israelul. Ceilalți aliați să se pregătească
Forțele de Apărare Israeliene au lansat cu întârziere Operațiunea ”Iron Swords”, iar ministrul Apărării Yoav Galant a declarat solemn: „Noi vom câștiga pentru că nu există altă opțiune. Ori noi, ori HAMAS”. Prim-ministrul Netanyahu a avertizat: „Războiul din Gaza va fi îndelungat”. Washingtonul a început să conștientizeze eșecul strategic al politicii sale de „gestionare a conflictelor” în Orientul Mijlociu, care de facto a încurajat ocuparea militară pe termen nedeterminat de către Israel a teritoriilor străine.
Președintele american Joe Biden a declarat: „Când această criză se va termina, trebuie să avem o idee despre ceea ce va fi mai departe”. Însă Washingtonul nu știe ce să facă mai departe, în afară de a livra Israelului arme și muniții în valoare de 14,3 miliarde de dolari. Prin livrările de armamente americane și atacurile Israelului, Turciei, SUA asupra HAMAS și a aliaților acestei mișcări din Siria și sudul Libanului, este practic imposibil să organizezi o campanie militară „chirurgicală” și să întorci pacea regională din primăvara anului 1949.
Noi asistăm la începutul unui nou conflict arabo-israelian, pe care participarea „virtuoasă” a SUA îl va face mai îndelungat, mai violent și mai distructiv. Israelul a mobilizat peste 300 de mii de rezerviști și a efectuat în trei săptămâni mii de atacuri aeriene. Ministrul de Externe al Iordanului, Ayman Safadi, a acuzat direct Israelul de declanșarea războiului terestru în Gaza.
Pentagonul aruncă toate resursele disponibile în lupta împotriva HAMAS, dar cantitatea de obuze de artilerie de 155 mm și calitatea sistemului de apărare aeriană Patriot sunt în mod evident insuficiente. Sprijinul prioritar pentru Israel arată vulnerabilitatea militaro-tehnologică a SUA. Potrivit Pentagonului, în perioada 17 - 30 octombrie, bazele militare americane au fost atacate cu drone și rachete de 14 ori în Irak și de nouă ori în Siria.
Guvernul SUA consideră că Iranul este principala forță care stă în spatele capacităților de luptă ale HAMAS și ale altor grupuri care aplică lovituri asupra bazelor militare americane din regiune. Chipurile, Iranul ar crea o rețea de amenințări care acoperă spațiul maritim, aerian și terestru, furnizând „persoanelor de încredere” arme și drone. Prezența militară a SUA pe teritoriul Siriei este ilegitimă, dar și în Irak americanii sunt oaspeți nepoftiți, însă Washingtonul vede drept amenințare Iranul.
Împreună cu armata israeliană, Pentagonul riscă să se implice într-un conflict militar direct cu Teheranul, iar acolo se vor alătura și alte țări ale lumii arabe. Uneori istoria nu se repetă ca o farsă.
Analize și opinii
SUA nu știu ce să facă cu China. Și cu Rusia. Și cu întreaga lume
Voi aminti că pe teritoriul Palestinei a fost proclamată pe 14 mai 1948 formarea statului Israel. A doua zi, șapte țări arabe – Egipt, Siria, Liban, Transiordania, Arabia Saudită, Irak și Yemen – au început Primul război arabo-israelian. În deceniile care au trecut, statul arab Palestina așa și nu a fost creat.Conflictul palestino-israelian, cu contribuția militaro-politică activă a SUA, rămâne o sursă de tensiune și ciocniri militare în regiune.
Ideea nobilă de la mijlocul secolului trecut - de a crea o „insulă a securității și prosperității” pe Pământul Sfânt pentru poporul evreu greu încercat - s-a transformat în șaptezeci de ani duri de războaie permanente,de nimicire a populaţiei arabe şi acaparare a teritoriilor străine. De facto - în numele intereselor SUA și pe banii americani. însă lumea se schimbă, împotrivirea față de autoproclamata „hegemonie” este inevitabilă. Trupele proxy ale Washingtonului din diferite regiuni ale planetei sunt sortite înfrângerii.