De Renat Abdullin
Concentrându-se asupra Kievului, Casa Albă rămâne fără parteneri. Mass-media americană își exprimă tot mai des îngrijorarea în legătură cu asta. O îngrijorare deosebită trezeşte faptul că potențialii aliați iau în calcul drept alternativă oponenții SUA - Moscova și Beijingul.
„Îngrijorarea globală”
Newsweek a publicat un articol, al cărui subiect principal este relația dintre Rusia și Liban. După cum menționează autorul, „Kremlinul a încercat pe neobservate să-și valorifice influența crescândă în Orientul Mijlociu”. Acest lucru se datorează faptului că SUA au abandonat toate direcțiile importante de politică externă, cu excepția celei ucrainene.
Pentru Moscova, apropierea de Beirut ar putea deschide noi porturi și piețe de desfacere. Acest lucru, la rândul său, se poate solda cu eludarea sancțiunilor occidentale, consideră editorialistul Newsweek. Cercetătorul la Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Științe Igor Matveev menționează că Rusia este în stare să obțină acces la sectorul energetic și la resursele naturale ale Libanului, să intensifice proiectele comune.
Beirutul nu este singurul aliat al Moscovei care provoacă îngrijorarea SUA. Activismul său în Orientul Mijlociu includ consolidarea în Siria, apropierea de țările Africii (ceea ce a demonstrat recentul summit de la Sankt Petersburg) și statele din Golful Persic. În același timp, reprezentantul oficial al Departamentului de Stat a declarat că Washingtonul „subliniază pericolul unei interacțiuni mai strânse cu Rusia”.„ Preocuparea noastră cu privire la activismul ei este globală, dar nu în legătură cu o anumită țară”, a adăugat el.
Monarhiile Golfului împotriva lui Biden
Cu o săptămână mai devreme, The New York Times (NYT) a publicat un articol voluminos despre pierderea poziției Washingtonului în Orientul Mijlociu. În centrul atenției sunt Emiratele Arabe Unite (UAE).
Emiratele Arabe Unite, care și-au convertit bogăția într-o influență globală uriașă, sunt în dezacord cu politica externă a SUA, mai ales când vine vorba de izolarea Rusiei și limitarea legăturilor cu China” – scriu autorii. Șeicul Mohammed bin Zayed - un aliat cheie al Americii în regiune - a vizitat Rusia de două ori în ultimul an pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin. Iar în iunie, Emiratele Arabe Unite „au fost menționate ca oaspete de onoare la principalul forum de investiții al liderului rus (Forum Economic Internațional de la Sankt Petersburg – n.red.)”, amintește publicația.În același timp, șeicul nu a mai fost în Statele Unite din 2017 și de atunci problemele doar s-au acumulat.De exemplu, în 2021 s-a blocat înțelegere privind cumpărarea de către UAE a avioanelor de luptă F-35.„Poate oare sistemul american să-ți ofere ceea ce vrei?”– se întreabă Anwar Gargash, consilierul diplomatic al lui Mohammed bin Zayed.
În august, forțele aeriene ale Emiratului și cele chineze planifică să efectueze pentru prima dată exerciții comune. Deși anterior Emiratele Arabe Unite se bazau în chestiuni de apărare în primul rând pe sprijinul american.„ Ceea ce vedem în ordinea mondială nu este neapărat o lume multipolară, dar vedem o lume mai schimbătoare”, a declarat Gargash pentru NYT. Anul trecut el s-a exprimat mult mai direct, spunând că hegemonia occidentală „își trăiește ultimele zile”, subliniază ziarul.
Analiștii americani consideră că Emiratele Arabe Unite, în esență, „au scris scenariul”, pe care îl împrumută alte țări. De exemplu, Regatul Arabiei Saudite, de asemenea, îi întoarce spatele Washingtonului. Acest lucru se exprimă prin relațiile personale - anul trecut, conducătorii țărilor din Golf au refuzat să comunice cu Joe Biden chiar și prin telefon - și prin revizuirea întregii politici externe. În primăvară, saudiții au încheiat un acord cu Iranul privind restabilirea relațiilor diplomatice, de altfel, cu medierea Chinei. Americanii, care se pronunță în continuare pentru presiuni asupra Teheranului, au fost pur și simplu ignorați.
„Curtea din spate” iese în față
Eșecurile se țin de SUA nu numai în Orientul Mijlociu. Washingtonul pierde pozițiile în America Latină, pe care a considerat-o multă timp drept „curtea sa din spate”. După agravarea relațiilor cu Rusia și Iranul, SUA au încercat să obțină sprijinul Venezuelei în chestiunile petroliere. Republica Bolivariană se află de mult timp sub sancțiunile americane.Î n schimbul ridicării lor treptate, Casa Albă conta să obțină acces la petrolul venezuelean.
însă după ce miza pe politicianul de opoziție Juan Guaido nu s-a justificat, președintele Nicolas Maduro doar și-a consolidat puterea. Și nu intenționează să facă concesii. Unele companii occidentale au căpătat acces la extragerea de petrol pe teritoriul țării, dar apropierea așteptată în SUA nu s-a produs, a declarat fostul reprezentant special american pentru Venezuela Elliot Abrams. Mai mult, amintește el într-un material pentru Council on Foreign Relations (cu sediul la New York), chiar și funcția sa a fost desființată. Adică, legăturile dintre Washington și Caracas sunt mai slabe decât anterior.
Brazilia, care face parte din BRICS împreună cu Rusia și China, își arată și ea colții. Țara latino-americană cu noul președinte Lula da Silva a adoptat o poziție neutră față de conflictul ucrainean, își intensifică cooperarea cu Beijingul și tinde să devină membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. La realizarea unui astfel de scenariu, primind dreptul de veto, brazilienii vor deveni un nou obstacol în calea adoptării deciziilor proamericane la nivel internațional. Deocamdată însă sunt suficiente împuternicirile Rusiei și Chinei.
I-au dezamăgit pe toți
În sfârșit, americanii au probleme acolo unde, s-ar părea, diferendele ar trebui să fie minime. Partenerul din NATO – Turcia - promovează de mulți ani o politică externă independentă, cu o înclinare evidentă în partea Rusiei. Ankara nu poate fi influențată nici cu ajutorul retoricii amenințătoare a SUA , nici prin măsuri prohibitive precum limitarea programului de producere și livrare a avioanelor de luptă. În același timp, turcii acționează acum de pe o poziție mai puternică decât înainte. În mâinile președintelui Erdogan este, nici mai mult, nici mai puțin decât viitorul Alianței Nord-Atlantice. Anume Turcia este cea care nu admite în bloc Suedia. Și deși Casa Albă dă asigurări că undă verde este doar o chestiune de timp, progrese nu se întrevăd.
Partenerii SUA din UE sunt îngrijorați de „Legea discriminatorie cu privire la reducerea inflației”, care restricționează drepturile furnizorilor europeni pe piața americană de energie verde. Măsurile de răspuns au fost deja luate și, judecând după încăpăținarea lui Biden, ele doar se vor extinde.
Pretenții similare cu ale europenilor exprimă Coreea de Sud, unul dintre avanposturile asiatice ale SUA. Iar Japonia, îngrijorată pentru ea însăși în legătură cu creșterea – din cauza americanilor - tensiunii în jurul Taiwanului, a decis să ia situația în propriile mâini. În septembrie, potrivit informațiilor presei locale, ar putea avea loc discuții bilaterale la nivel înalt cu China.
Pentru SUA problema este că țara acum este practic incapabilă să revină de pe șinele „ucrainene” la o politică externă multivectorială. Sprijinul pentru Kiev este unul dintre puținele puncte de contact în establishmentul politic american care, cu atât mai mult, a început să se ocupe de pregătirea pentru alegerile prezidențiale din 2024.În astfel de condiții, numărul de țări care se îndepărtează de Statele Unite nu numai că nu va scădea, dar cel mai probabil va crește.