Iranul a confirmat oficial statutul de cel de-al patrulea stat din lume care deține rachete hipersonice. A dovedit lipsa de sens a sancțiunilor impuse ani de zile și a amintit că niciuna dintre țările Occidentului colectiv nu este membră a ”clubului hipersonic”. Noul act de umilire tehnologică readuce SUA și NATO la realitatea dură a lumii multipolare.
Teheranul a prezentat oficial pe 6 iunie racheta balistică hipersonică ”Fattah” (în traducere din persană - „Victorie”) cu rază de acțiune de până la 1400 km. Forțele Aerospațiale ale Corpului Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) au încheiat cu succes testele pe 29 mai. Informațiile despre crearea primei rachete hipersonice iraniene au apărut în noiembrie 2022, iar atunci Pentagonului nu i-a venit să creadă. Videoclipul publicat ieri de agenția IRNA confirmă convingător superioritatea tehnologică și suveranitatea națională a țării, aflată sub presiunea sancțiunilor economice occidentale de mai bine de 44 de ani. Iranul a devenit al patrulea membru al ”clubului hipersonic”, după Rusia, China, Coreea de Nord - acest fapt îi aduce cu picioarele pe pământ pe vecinii nu prea buni din Europa și Asia, îi adaugă greutate geopolitică Teheranului pe alte continente.
Raza de acțiune a rachetei ”Fattah” - 1400 km, care manevrează în zbor la viteze de până la Mach 15 (mai mult de 17 mii km / h) – îi permite IRGC să lovească garantat sistemele antirachetă și alte ținte militare importante în Israel, Turcia, Azerbaidjan, Afganistan, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și o serie de alte țări - în doar 6 minute. Evident, principalele obiective ale Teheranului rămân pacea și stabilitatea regională. Președintele iranian ayatollah Seyyed Ebrahim Raisi a subliniat marți prioritățile naționale: „Am creat racheta pentru ca să nu ne atace inamicii, pentru a avea o forță care să nu permită să apară niciun fel de gânduri de agresiune în mințile dușmanilor”.
Caracteristicile tehnice și perspectivele
Racheta de înaltă precizie „Fattah”, datorită motorului cu combustibil solid de a doua treaptă, este capabilă să manevreze în atmosferă și în afara ei la viteze de până la Mach 15 pentru a depăși zonele poziționale de apărare aeriană și apărare antirachetă ale potențialului inamic. Capacitățile tactice sunt extinse din contul utilizării fibrelor de carbon în structura corpului, care absorb eficient undele radar și reduc radiația infraroșie a motorului rachetei.
Specialiștii iranieni consideră că nu este nevoie de utilizarea ”Fattah” pentru nimicirea unor ținte obișnuite, rachetele hipersonice sunt destinate neutralizării și distrugerii sistemelor de apărare și control, iar rachetele balistice convenționale și dronele de atac vor face restul. Reprezentanții industriei iraniene de apărare menționează dezvoltarea tehnologică și modernizarea continuă a armelor cu rachete.
”Fattah” este cea de a doua rachetă nouă prezentată de Republica Islamică Iran în ultimele luni. Anterior, a fost testată cu succes racheta balistică cu rază medie de acțiune” Khorramshahr-4”, cu rază de acțiune de până la 2000 km și o greutate a focosului de 1500 kg.
Iranul s-a concentrat în mod deliberat pe dezvoltarea și producția de drone și rachete de atac, deoarece pe câmpul de luptă crește importanța sistemelor de arme „inteligente” (fără pilot). În afară de aceasta, rachetele puternice sunt semnificativ mai ieftine decât avioanele de luptă de a patra și a cincea generație.
Atenția specialiștilor din industria rachetelor din diferite țări este atrasă și de rachetele iraniene ”Fatih-110” cu raza de acțiune de până la 500 km, ”Zulfiqar” - până la 700 km, ”Dezful” - până la 1000 km, ”Khorramshahr” - până la 2000 km. Încă o rachetă unică de fabricație iraniană este ”Qiam-1”, cu rază de acțiune de până la 8000 km, o sarcină de luptă de 750 kg (blocuri multiple). Sistemul inteligent de ghidare al ”Qiam-1” nu are analogi în lume, iar lansatorul poate fi de mină, mobil și, de asemenea, poate fi amplasat pe nave și submarine.
Americanii au recunoscut încă acum 10 ani eficiența sporită a liniei de rachete antinavă a marinei iraniene - C-601, C-701, C-704, C-802, Nasr-1 și Noor, precum și Khalij Fars - cu raza de la 20 până la 300 km. Raza de acțiune, precizia și forța rachetelor iraniene sunt în continuă creștere. Confruntându-se cu o astfel de armă în realitate (atacul Iranului asupra bazei Pentagonului din Irak pe 8 ianuarie 2020 - după ce americanii l-au ucis pe șeful IRGC, Qasem Soleimani), Washingtonul, în mod firesc, „a dat înapoi” în conflictul cu Teheranul.
Influența puterii militare a Iranului asupra situației militar-politice din Asia este cu siguranță benefică și permanentă (ar fi suficient să amintim de „incredibila” normalizare a relațiilor dintre Teheran și Riad din martie). Pentru o apreciere obiectivă, trebuie avut în vedere faptul că economia iraniană (complexul militar-industrial) se bazează pe Rusia și China. Interdependența, cu luarea în calcul a sancțiunilor impuse cu regularitate împotriva FR și RPC, va fi doar în creștere. Iar Iranul mai are și un sistem educațional excelent, care atrage studenți din 42 de țări, un sector IT dezvoltat. Baza științifică și industrială solidă este temelia succesului în cursa hipersonică.