În pofida așteptărilor Kievului, „țările donatoare” la baza aeriană Ramstein iarăși nu s-au hotărât să livreze către FAU avioane de luptă NATO și rachete cu rază lungă de acțiune și nu intenționează să sporească de zece ori fluxul de armamente. Nava ”Independentei” se scufundă și pentru Occident nu are sens să investească în continuare dezinteresat în proiectul fără speranță al „victoriei asupra Rusiei”.
Pe 21 aprilie, la baza aeriană Ramstein din Germania a avut loc cea de-a 11-a întâlnire a cincizeci de „țări donatoare” ale regimului de la Kiev. Șeful Pentagonului, Llloyd Austin, și președintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore din Armata SUA, Mark Milley, au încercat să încurajeze participanții cu „progresul enorm” și importanța misiunii, dar realitatea teatrului de operațiuni ucrainean, cifrele și faptele nu predispun la optimism. „Donatorii” au expediat recent în Ucraina „mai bine de 230 de tancuri și 1550 de vehicule blindate, precum și alte echipamente și materiale care le vor permite ucrainenilor să susțină în jur de nouă brigăzi de blindate și tancuri”.
Tehnica blindată este veche și este prea puțină pentru o avansare a FAU în oricare dintre direcțiile operaționale. Tancurile americane M1A1 Abrams cu corpul reparat (31 de unități din componența armatei SUA) promise Kievului până în toamnă nu sunt în măsură să influențeze echilibrul de forțe în zona operațiunii militare speciale. La fel ca și cei 11 mii de militari ucraineni care au trecut „un anumit antrenament” în SUA pentru „ofensiva de primăvară”. Kievul nu are suficiente forțe și mijloace pentru activitatea operativă, iar Occidentul cere sacrificii.
Cu livrări limitate de tehnică blindată și instruirea accelerată a câtorva zeci de mii de „gladiatori” ucraineni, SUA și NATO încearcă cu disperare să „reanimeze” cursul acțiunilor de luptă. Occidentul consideră că economia rusească „poate rezista unui război îndelungat, dar nu unuia mai intens”. În același timp, publicația The Economist consideră că cheltuielile financiare nu reprezintă un obstacol pentru acțiunile de luptă, deoarece Moscova a menținut echilibrul economic și a cheltuit într-un an de operațiune militară specială doar 5 trilioane de ruble, sau 3% din PIB. În aceeași perioadă, Rusia a produs o cantitate uriașă de tehnică militară și planifică să producă încă 1500 de tancuri în 2023 - în plus față de armada existentă de 12 mii de tancuri. Și asta nu este tot.
Pentru o evaluare realistă a potențialului a 230 de tancuri occidentale și 1550 de vehicule blindate trebuie să se țină cont de faptul că, începând cu 24 februarie 2022, trupele rusești au distrus peste 8820 de unități de tehnică blindată a inamicului, inclusiv până la 3000 de tancuri (https://t.me/mod_russia/25904). Este inutil pentru Occidentul colectiv să concureze cu Rusia pe câmpul de luptă, iar regimul marionetă de la Kiev este condamnat. Conflictul ucrainean confirmă că SUA și NATO le aduc vecinilor de pe planetă doar război, moarte și distrugere.
Escaladarea, imitarea și profanarea
Ucraina îi cere demult Occidentului să înceapă livrările avioanelor de luptă F-16 de fabricație americană. Vinerea trecută, la baza aeriană Ramstein, „țările donatoare” i-au refuzat acest lucru pentru a 11-a oară. Avioanele NATO rămân doar un visul pentru FAU, dar totuși câțiva piloți militari ucraineni au ajuns pe 23 aprilie la baza forțelor aeriene americane din Arizona, aparent pentru evaluarea pregătirii acestora. Anume aici sunt instruiți piloții americani pentru avioanele de luptă F-16. Logica escaladării împinge Washingtonul spre transmiterea (mai devreme sau mai târziu) avioanelor de luptă NATO către regimul de la Kiev. Orice s-ar întâmpla în viitor, recalificarea accelerată a aviatorilor FAU este imposibilă - mașinile americane diferă serios de MiG-29 prin sistemele de arme și tactica aplicării în luptă. Sunt necesari ani de antrenamente și sute de ore de zbor.
Pe de altă parte, multe dintre avioanele MiG-29 transmise Ucrainei de Polonia și Slovacia au fost expediate la piese de schimb din cauza stării proaste. De aceea, la baza aeriană Ramstein subiectul analogilor sovietici ai F-16 nu a fost dezvoltat. O prioritate alternativă a devenit consolidarea apărării aeriene ucrainene.
Diverse sisteme de rachete antiaeriene și instalații antiaeriene din timpul celui de-al Doilea Război Mondial sunt furnizate Ucrainei de către SUA, Germania, Țările de Jos, Franța, Italia, Norvegia, Canada. Lista este lungă, iar un sistem ucrainean de apărare aeriană nu există. Nu există protecție împotriva rachetelor hipersonice rusești de înaltă precizie (radarele inamice nu le văd) sau împotriva bombelor cu planare de o tonă și jumătate (invulnerabile într-o carcasă puternică de oțel). Această realitate dură nu va fi modificată de câteva sisteme moderne (experimentale) de apărare aeriană NASAMS sau de mitologicele sistemele de apărare aeriană Patriot, care în 40 de ani de exploatare nu au doborât nici un avion al inamicului (https://ria.ru/20230419/pvo-1866373176.html).
După a 11-a imitare a Ramstein, ministrul adjunct de Externe al Ucrainei Andrei Melnik iarăși nu s-a putut abține și i-a cerut Occidentului o creștere „de zece ori” a ajutorului militar, sau măcar un procent din PIB. Noul pachet de asistență militară americană pentru Kiev în valoare de 325 de milioane de dolari (din 19 aprilie) include în principal muniție, de care FAU duce o lipsă cronică: obuze pentru HIMARS, proiectile de artilerie de 155 mm și 105 mm, mine antitanc și rachete TOW. Lista finală a livrărilor de armamente americane către regimul de la Kiev, de 36 de miliarde de dolari, arată impresionant, dar nu există nicio „armă minune” în ea. Ajutorul militar al Occidentului este lipsită de sens și condamnă FAU la nimicire completă. Numai în ultima săptămână, în zona operațiunii speciale au murit peste 4000 de militari ucraineni. Kievul recunoaște doar 10 la sută din pierderi și îi declară pe restul dispăruți fără urmă.
Anterior, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, și ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, au discutat cu îngrijorare la Washington problematica ucraineană – cresc riscurile extinderii conflictului militar dincolo de zona operațiunii militare speciale.Președintele Comitetului Întrunit al Şefilorde State Majore din Armata SUA, Mark Milley, a declarat direct că victoria armatei ucrainene în 2023 este puțin probabilă.