BUCUREŞTI, 28 ian – Sputnik. Ilie Bolojan - premier, Maia Sandu – președinte, o candidatură în tandem la alegerile prezidențiale din România anului 2024, cimentată de aducerea lui Bolojan ca premier în Moldova încă din acest an. Acesta este scenariul de lucru lansat de ziarul Gândul.
Potrivit Gândul, ar fi vorba de un scenariu descris de surse guvernamentale, vehiculat destul de intens în ultimele săptămâni, mai concret, după ce șeful statului de peste Prut a ajuns, într-o vizită neoficială, într-o zi liberă, la Oradea, și s-a întâlnit cu Ilie Bolojan, fără să dea, oficial, prea multe detalii despre natura discuțiilor cu ușile închise.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns în Oradea în seara zilei de 7 ianuarie, cu o cursă de linie Tarom, alături de alte zeci de oameni veniți de la București, într-o vizită care nu a fost anunțată nici de Administrația Prezidențială de la Chișinău. Presa locală titra atunci că Maia Sandu se află în Oradea „într-o zi de odihnă”, cu scopuri recreative, mai concret, să celebreze Crăciunul ortodox, pe rit vechi.
Însă, la o zi după ce s-a întors în Republica Moldova, au început să apară diverse speculații și scenarii în legătură cu motivul pentru care Maia Sandu a stat doar 24 de ore în Oradea. Un scenariu apărut în presa locală include faptul că președintele ar fi venit la Oradea cu scopul de a discuta cu președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, dar și cu primarul Oradei, Florin Birta.
Ulterior, surse guvernamentale au spus că, în timpul vizitei private la Oradea, Maia Sandu l-a vizitat pe Ilie Bolojan și i-ar fi propus să devină premier în Republica Moldova.
Apoi, în 2024, să facă tandem la alegerile din România, Maia Sandu – președinte, Ilie Bolojan – prim-ministru.
Scenariul este vehiculat și în contextul în care relația Maiei Sandu cu șeful Executivului de la Chișinău, Natalia Gavriliță, nu ar fi strălucită în ultima vreme. De amintit că, exact atunci când Maia Sandu era la Oradea, premierul de la Chișinău a făcut o vizită în Germania, unde s-a întâlnit chiar și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Iar o dovadă că lucrurile ar scârțâi în relația șefului statului cu Executivul ar veni și din ultimele evoluții din politica de peste Prut.
Astfel, președinta Maia Sandu, care deține și cetățenia română, a admis, într-un interviu apărut în presa internațională, că Moldova ar putea renunța la neutralitate în favoarea integrării într-o „alianță mai mare”, în timp ce ministrul Apărării, membru al cabinetului Gavriliță, Anatolie Nosatîi, a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa însă la neutralitatea consacrată de Constituţie.
În 2024, în România coincid termenele constituționale pentru organizarea tuturor celor patru tipuri de scrutine: locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare. Conform Constituției, candidatul pentru funcția de premier este desemnat de președintele statului în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament, apoi candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.