Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Dosarul penal al lui Kovesi, cheia alegerilor prezidențiale

Contestația înaintată de Laura Kovesi justiției din România, prin care vrea să se tranșeze soarta dosarului penal care i s-a deschis acum câțiva ani, ar putea reprezenta cheia alegerilor prezidențiale din 2024
Sputnik
BUCUREŞTI, 16 ian – Sputnik. Demersul lui Kovesi de a soluționa dosarul penal pe care îl are în România întărește puternic, potrivit Inpolitics, teza candidaturii ei la prezidențiale, dar în egală măsură scoate din nou la lumină un adevăr pe care mai-marii îl uită permanent: roata se învârte pentru toți.
Politică
Palada a anunţat care va fi procentul lui Kovesi în turul 1 la prezidențiale 2024
Șefa EPPO, Laura Kovesi, a inițiat o nouă acțiune în instanță la Înalta Curte de Casație și Justiție, în care solicită judecătorilor să oblige procurorii Parchetului General să finalizeze dosarul deschis pe numele său de Secția Specială în urmă cu patru ani. Procesul care are ca obiect „contestație durată proces” are termen de dezbatere pentru marți, 17 ianuarie.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2018 de procuroarea Adina Florea de la Secția Specială, care în prezent este intrată la pensie. După desființarea Secției Specială cauza a fost preluată de Parchetul General. Codruța Kovesi susține că are trei hotărâri ale Instanței Supreme prin care procurorii sunt obligați să finalizeze dosarul, fie îl clasează, fie o trimit în judecată, însă Parchetul General ignoră hotărârile.
Șefa Parchetului European susținea într-un interviu din octombrie 2022 că Parchetul General nu închide dosarul din dorința, probabil, ”de a intimida alți magistrați din sistem”.
Procuroarea Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi în decembrie 2018 pentru abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, într-un dosar care are legătură cu aducerea în țara a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiță. Acesta susținea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în țară, cu un avion privat, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internațional de arestare.
Adina Florea o mai acuză pe Kovesi de mărturie mincinoasă după ce ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiță, în ciuda faptului că în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deținută de omul de afaceri. În luna martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicția de a părăsi România. Aceasta a contestat control judiciar în instanță, iar în aprilie 2019, ÎCCJ a revocat măsura dispusă de Adina Florea.
Deocamdată, scrie Inpolitics, Laura Kovesi e lucrată cu materialul clientului. Și dosarul ei poate avea aceeași scuză ca atâtea altele: procurorul de caz, bietul, nu face față muncii titanice. Și e greu de ignorat ipoteza că în spatele tărăgănării dosarului stau interese politice majore, se arată în analiza citată.
Dincolo de asta, crede Bogdan Tiberiu Iacob, demersul de acum al lui Kovesi întărește clar ipoteza că preconizează candidatura la Cotroceni, anul viitor.
„Fără acest scenariu, șefa EPPO nu ar avea de ce să se sinchisească de întîrzierea dosarului, mai ales ca faptele s-ar duce spre prescriere. Zeița anti-corupție nu își permite, însă, luxul de a intra în campanie cu un dosar penal, pentru că și-ar anihila tot mesajul principal”, arată jurnalistul.
Este crucial ca problema dosarului fie tranșată rapid, pentru că o eventuală trimitere în judecată suficient de aproape de data alegerilor i-ar fi fatală, la cât de lente sunt procesele în România. La fel, ținerea dosarului la dospit în stadiul actual ar însemna o Laura Kovesi ”penală” în alegeri, după standardele marilor ei susținători, adică o situație de neconceput, mai scrie Bogdan Tiberiu Iacob în analiza sa.