BUCUREŞTI, 30 nov – Sputnik.Guvernele UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la propunerea de plafonare a prețurilor pentru țițeiul rusesc transportat pe mare, au declarat diplomații pentru Reuters. Polonia și unele state baltice au cerut ca cifra de 65-70 de dolari propusă de țările G7 să fie și mai mică, pentru a împiedica Rusia să-şi finanţeze operațiunea militară în Ucraina.
Varșovia insistă că plafonul propus nu va avea efectul dorit asupra Moscovei, subliniind că petrolul țării se tranzacționează în prezent la o valoare între 52 și 63,50 dolari pe baril. Alături de Lituania și Estonia, Polonia a îndemnat blocul să stabilească un plafon de 30 de dolari, ceea ce ar permite Moscovei un profit de doar 10 de dolari pe baril, presupunând un cost de producție de 20 de dolari pe baril.
De asemenea, potrivit RT, cele trei țări doresc să adauge un mecanism de revizuire, astfel încât plafonul să poată fi coborât mai mult și au cerut un proiect mai coerent legat de următorul pachet de sancțiuni vizând Rusia.
Se pare că intransigența Poloniei îi irită pe ceilalți membri ai blocului, un diplomat din UE declarând pentru Reuters că Varșovia este „total intransigentă cu privire la preț, fără a sugera o alternativă acceptabilă” și adăugând că există o „nemulţumire tot mai mare față de poziția Poloniei”.
Limita de preț are scopul să împiedice companiile de transport maritim, de asigurări și de reasigurări să facă afaceri cu producătorii de petrol rusesc sau cu cei care încearcă să vândă petrolul la o marjă profitabilă. Majoritatea companiilor maritime și de asigurări au sediul în țările G7, ceea ce înseamnă că un acord între aceste ţări ar împiedica serios capacitatea Moscovei de a-și vinde petrolul la prețuri mai mari decât rata plafonată. Rusia a declarat în repetate rânduri că nu va vinde petrol nici unei țări care acceptă plafonul.
Săptămâna trecută, Rusia a avertizat țările care susțin plafonul de preț propus de G7 că nu vor beneficia de vânzările viitoare de petrol. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a menţionat destabilizarea economică și politică ce ar rezulta dintr-o astfel de măsură, argumentând că ea ar crea un „precedent periculos”, deoarece ţările producătoare de petrol descoperă că ar putea fi vizate în mod similar de sancțiuni motivate ideologic.