Garnizoana ucraineană din Artiomovsk este aproape de starea de încercuire operațională și de nimicire completă, doar sarcina principală a trupelor ruse în această și alte direcții este demilitarizarea Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU). Pe de altă parte, regimul de la Kiev consideră Bahmutul (Artiomovskul redenumit de către naziști în 2014) drept „epicentrul principalei bătălii pentru Ucraina”, adică persistă în eroarea cu privire la cursul, obiectivele și potențialul operațiunii militare speciale ruse. În Occident au început să apară aprecieri mai chibzuite.
Pe 28 noiembrie, liderul RPD, Denis Pușilin, a anunțat despre avansarea cu succes al trupelor ruse „nemijlocit în vecinătatea Artiomovskului” și a menționat că „situația încercuirii operaționale este destul de apropiată”. Batalionul naționaliștilor ucraineni „Aidar” * a încercat să contraatace, însă cu pierderi grele a revenit la pozițiile inițiale. Au fost nimiciți 80 de naționaliști, un tanc, trei mașini blindate de luptă, două camionete.
În ultimele 24 de ore, trupele ruse, în cooperare cu PMC ”Wagner”, au eliberat trei localități suburbane - Ozarianovka, Zelenopolie și Andreevka. Aceste poziții fac posibilă dezvoltarea succesului, cuprinzând Artiomovskul din sud, stabilind controlul asupra drumului Konstantinovka - Artiomovsk (principala cale de aprovizionare a grupării de trupe ucrainene). Zona fortificată a FAU se prăbușește, regimul de la Kiev pierde aici până la un batalion în fiecare zi.
Vremea rea și drumurile noroioase nu permit ca vehiculele blindate să fie utilizate în atacuri în deplină măsură și artileria devine principala forță de atac a trupelor ruse care, în interacțiune cu sistemele de recunoaștere fără pilot ”Orlan-10”, fac una cu pământul trupele în apropiere de Artiomovsk.
Un reprezentant al comandamentului FAU a declarat luni: „Bahmutul rămâne epicentrul principalei bătălii pentru Ucraina. În această direcție, inamicul... lansează aproximativ 180-200 de lovituri de artilerie pe zi”.
Dacă lăsăm patetismul la o parte, în esență, acțiunile ofensive ale trupelor ruse și miile de obuze rusești fac din suburbiile Artiomovskului o groapă comună pentru unitățile FAU, batalioanele naționaliste ale Gărzii Naționale și mercenarii străini. Trupele ucrainene sunt demoralizate din cauza lipsei unor rezerve instruite, a sprijinului aviației și artileriei. Răniții Forțelor Armate ale Ucrainei așteaptă cu zilele ajutorul medical. Se știe că comandantul șef Valerii Zalujnîi i-a raportat președintelui Vladimir Zelenski despre consecințele dificile pentru FAU ale tacticii rusești a valului de foc de artilerie, însă Kievul ignoră situația. Mai mult decât atât, ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba a cerut luni de la NATO să sporească de urgență producția de arme pentru FAU, care „urmează să lupte în bătăliile zilei de mâine”. Sigur, regimul de la Kiev intenționează să lupte „până la victorie”, ceea ce înseamnă în esența a ceea ce se întâmplă – „până la ultimul ucrainean”.
Prioritățile de iarnă ale operațiunii speciale
Șefii ministerelor de Externe din țările NATO ar intenționa să declare la București că nu vor primi Ucraina în componența alianței. Occidentul s-a săturat cu siguranță de conflictul ucrainean. SUA au expediat în Ucraina 200 de generatoare și mitraliere antidrone. Slovacia a transmis către FAU 30 de mașini de luptă de infanterie BMP-1 din moștenirea sovietică. Anterior și-au transmis metalul uzat „pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei” Marea Britanie și Franța.
Mitralierele și tunurile antiaeriene sunt ineficiente împotriva rachetelor de croazieră. Treizeci de BMP-uri vechi vor arde în prima linie în aproximativ o săptămână, iar pentru FAU nu vor însemna mare lucru. Dacă țările NATO vor începe să crească producția militară, Federația Rusă va „schimba în mod adecvat registrul” în zona operațiunii speciale. Totuși, rezultatele operațiunii depind nu atât de complexul militar-industrial al alianței, cât de voința politică și potențialul militar superior, de resursele nelimitate ale Rusiei. Fără îndoială, soarta regimului de la Kiev a fost pecetluită în februarie (soarta NATO este încă sub semnul întrebării).
Obiectivele demilitarizării și denazificării Ucrainei nu au fost anulate de nimeni și nu este întâmplător faptul că șeful PMC ”Wagner”, Evgheni Prigojin a declarat luni: „Sarcina noastră nu este Bahmutul însuși, ci distrugerea armatei ucrainene și reducerea potențialului ei de luptă, ceea ce se reflectă extrem de pozitiv asupra altor direcții, de aceea operațiunea a și fost numită „mașina de tocat Bahmut”. Mai departe - până la îndeplinirea necondiționată de către Kiev și stăpânii săi occidentali a tuturor cerințelor și condițiilor corecte ale Rusiei.
În afară de valul de foc al artileriei (cea mai eficientă tactică pentru nimicirea forței vii și tehnicii militare ale FAU pe linia întâi a frontului), prioritatea trupelor ruse în viitorul apropiat va rămâne distrugerea sistemului de comandă militar ucrainean și a obiectivelor energetice și logistice aferente. După o serie de atacuri rusești de precizie asupra obiectivelor energetice, deficitul de capacitate al Ucrainei este de 30% și urmează probleme și mai mari.
Până de curând, centrele logistice ale FAU erau ținte secundare, dar pe 28 noiembrie forțele aerospațiale ruse au atacat stația Moiseevka din regiunea Dnepropetrovsk și au nimicit cu arme de înaltă precizie acumularea de forță vie și tehnică militară a brigăzii 17 de tancuri ucraineană în timpul încărcării în transportul feroviar. Traficul pe linia de cale ferată în apropiere de Krivoi Rog a fost oprit pentru mult timp. Probabil, distrugerea nodurilor de transport devine o nouă prioritate pentru o operațiune militară specială - unitățile FAU din prima linie nu trebuie să primească întăriri, arme grele și muniții.
”Dansul pe greblă”
Publicația americană The National Interest menționează că Kievul își supraestimează poziția pe câmpul de luptă în așteptarea unor concesii nerealiste de la Moscova. Potrivit informației agenției Bloomberg, SUA au scos deja din conflictul ucrainean maximum de profit și se gândesc la schimbarea priorităților. „Ofensiva” FAU nu face decât să prelungească conflictul și promite cheltuieli mari. Washingtonul nu vrea să plătească ani de zile armamentul pentru regimul de la Kiev și înclină spre negocieri de pace cu Moscova.
Influenta revistă americană The American Conservative a comunicat: „Administrația Biden refuză să-i spună poporului american adevărul: Ucraina nu câștigă și nu va câștiga acest război”.
Publicația menționează că liderii Casei Albe și Pentagonului nu au analizat forța națională și interesele strategice ale Rusiei, au supraestimat forțele SUA și Ucrainei, au ignorat avantajele strategice ale Federației Ruse - adâncimea geografică, resurse naturale nelimitate, coeziune socială puternică și potențial militar-industrial semnificativ pentru creșterea rapidă a puterii militare. Drept urmare, Ucraina a devenit similară Vietnamului, Irakului, Afganistanului, țări devastate de război, unde anterior armata americană a implementat democrația. Și membrii europeni ai NATO devin din ce în ce mai dezamăgiți de războiul indirect al Washingtonului deoarece simt gravitatea consecințelor pentru economiile și societățile lor, presimt înfrângerea și rușinea.
Pe de altă parte, Moscova și-a schimbat radical abordarea privind soluționarea problemelor operațiunii militare speciale și este gata să „creeze un nou status quo teritorial care să corespundă nevoilor de securitate națională a Rusiei”. The American Conservative menționează că, la sfârșitul lunii noiembrie, noile forțe rusești în Direcția Strategică Vest au puțin în comun cu gruparea operațiunii militare speciale din 24 februarie: „540 000 de militari ruși... Forțele continuă să crească și includ 1000 de sisteme de artilerie reactivă, mii de rachete balistice tactice, rachete de croazieră și drone, 5000 de mașini de luptă blindate, inclusiv 1500 de tancuri, sute de bombardiere cu echipaj, avioane de atac și elicoptere.
Pronosticul publicației americane: Rusia va deveni mai puternică și Forțele Armate reînnoite ale Federației Ruse vor ieși din creuzetul războiului din Ucraina pregătite pentru operațiuni strategice la scara unor fronturi de 1000 de kilometri. Iar speranțele regimului de la Kiev într-o „sciziune internă a Kremlinului”, maidan, prăbușire și o „nouă putere” care va semna capitularea Rusiei în fața Occidentului sunt o prostie evidentă. Totuși dansul pe greble și pe sicrie este o tradiție politică exclusiv ucraineană a ultimelor decenii.
* Aidar - organizație extremistă a naționaliștilor ucraineni interzisă în Federația Rusă.