BUCUREȘTI, 12 nov – Sputnik. Deputatul Daniel Ghiță (PSD) solicită Autorității Naționale pentru Cetățenie să deblocheze procedurii de acordare a cetățeniei pentru acești oameni, blocată de peste opt ani. Motivul invocat de autorităţile române pentru a nu le acorda cetăţenia a fost că respectivele teritorii nu ar fi făcut niciodată parte din statul român, dar deputatul dovedeşte contrariul.
„În regiunea Transcarpatia din Ucraina, situată lângă frontiera de nord-vest a României, în vecinătatea judeţelor Maramureş şi Satu Mare, locuiesc actualmente circa 50 000 de români, din care 96 la sută au declarat limba română ca limbă maternă la ultimul recensământ efectuat în statul vecin”, arată deputatul.
El precizează că majoritatea acestora, respectiv 40 000, locuiesc compact în doua raioane situate în dreapta Tisei, care au făcut parte din Maramureşul istoric, respectiv în raionul Teceu (în localităţile: Apşa de Jos, Slatina, Strâmtura, Podişor, Peştere, Bouțu Mic, Bouțu Mare, Carbuneşti şi Topcino) şi în raionul Rahău (în localităţile Apşa de Mijloc, Biserica Albă, Plăiuț şi Dobric). Apoi, în jur de 10 000 de români denumiţi volohi locuiesc în raioanele Velicoberzeniaschi (în localitatea Mircea), Ujgorod (în localităţile Kamianţa și Antaloviți), Perecin (în localităţile Simer, Turia Remeta, Turia Pasica, Poroscovo și Svaliavchi), Muncacevo (în localităţile Obava și Verhnia Vajnița) și Irsava (în localitatea Dolga).
Cea mai importantă doleanță a românilor din Transcarpatia, respectiv a celor care locuiesc în raioanele Teceu şi Rahău, care au făcut parte din Maramureşul istoric, este legată de acordarea cetăţeniei române, având în vedere că, începând din luna octombrie 2012, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a început să respingă în masă cererile în acest sens ale românilor din această zonă, cu motivarea că nu au dreptul la cetăţenia română, conform Legii nr. 21/1991 ( legea cetăţeniei române).
Daniel Ghiță arată că Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a invocat faptul că a adresat o solicitare (înregistrată sub nr. 26973/ANC/ 07.08.2012) Institutului de Istorie ”George Bariţiu” din Cluj Napoca pentru ”identificarea teritoriilor care au aparţinut statului român în diferite perioade istorice”, iar acest institut a răspuns, prin adresa nr. 691/01.10.2012, că teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, inclusiv zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Teceu şi Rahău, nu a făcut parte din statul român.
”Răspunsul este eronat pentru că, până în decembrie 1918, românii din raioanele Teceu, Rahău şi Hust din Transcarpatia au făcut parte împreună cu românii din stânga Tisei din comitatul Maramureş, înglobat în Imperiul austro-ungar, iar din 1 decembrie 1918 şi până la 25 iulie 1921 fostul comitat Maramureş a intrat în componenţa statului naţional unitar român, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia participând și votând pentru unire și delegați ai românilor din dreapta Tisei. Mai exact, la acest eveniment epocal au participat patru delegați credenționali români din Transcarpatia, care s-au deplasat cu căruțe cu cai în capitala Marii Uniri”, arată Daniel Ghiță.
În urma unei solicitări a Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia ”Dacia” din 13.11.2014, această eroare a fost îndreptată prin răspunsul transmis de Institutul de Istorie ”George Bariţiu” din Cluj Napoca, cu nr. 807/21.11.2014, semnat de directorul Institutului, prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, care atestă că zona istorică Maramureşul de Nord, cu raioanele Rahău, Teceu şi Hust din teritoriul actual al regiunii Transcarpatia, a făcut parte din statul român.
Deputatul transmite că răspunsul are următorul conţinut : ,,Teritoriul actual al regiunii Transcarpatia (zona istorică Maramureşul de Nord cu raioanele Rahău , Teceu şi Hust ) a făcut parte din statul român. Până la sfârşitul anului 1918 teritoriile în cauză au făcut parte din Comitatul Maramureş, aflându-se sub jurisdicţia monarhiei dualiste austro-ungare, iar din 1 Decembrie 1918 până în 25 iulie 1921 au făcut parte din judeţul Maramureş, aflându-se în componenţa statului român”.
Deși au trecut 8 ani de la primirea acestui răspuns, mai arată deputatul, Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu a flexibilizat, darmite să fi accelerat, procedura de acordare a cetățeniei române pentru românii din dreapta Tisei.
”Se pare că guvernele și alte autorități de la București n-au vrut să supere regimurile opresive la adresa românilor de la Kiev nici măcar cu o floare a recunoașterii și recunoștinței. În schimb, Ungaria, o țară mai mică, acordă în masă cetățenia ungară maghiarilor din Transcarpatia, care sunt reuniți într-o comunitate de circa 200 000 de oameni”, atrage el atenția.
De aceea, Daniel Ghiță solicită Președintelui, Parlamentului și Guvernului României, precum și Autorității Naționale pentru Cetățenie, să rezolve de urgență problema acordării cetățeniei române conaționalilor noștri din Maramureșul istoric înglobat fortuit, în urma unor vicisitudini ale istoriei, în Ucraina.