BUCUREȘTI, 9 nov- Sputnik. După ce președintele autoproclamatei republici Kosovo a făcut apel în luna martie la președintele american Joe Biden să folosească influența Washingtonului pentru a convinge statele membre NATO să recunoască regiunea ca independentă, eforturile diplomatice americane au fost vizibile.
În replică, Serbia a început de asemenea o campanie diplomatică pentru a își salva integritatea teritorială. Deocamdată rezultatele acestor bătălii electorale sunt interesante.
Serbia a reușit să convingă un stat ce a recunoscut Kosovo, Ungaria, să afirme clar că nu va susține aderarea la UE și la NATO a auto-proclamatei republici din sudul Serbiei. În același timp, SUA nu a reușit să convingă până acum vreuna din cele 4 state din NATO, care nu recunosc independența Kosovo (România, Spania, Grecia și Slovacia) să facă pasul recunoașterii.
Mai mult chiar, Spania a declarat oficial că nu va recunoaște independența Kosovo și rămâne loială poziționării sale din anul 2008, încoace.
Nici Grecia, nici România, nici Slovacia, toate trei confruntându-se cu relații complexe cu minoritățile istorice de pe teritoriul lor, nu par prea ușor de convins de către SUA și UE. Iar faptul că cele 4 state nu recunosc independența Kosovo face imposibilă candidatura și aderarea autoproclamatei republici în UE și în NATO.
Washingtonul rămâne principalul susţinător al Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât şi financiar, de când mica naţiune balcanică şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008..
Președintele Serbiei a declarat recent că „unii din NATO” fac presiuni ca România, Spania, Grecia şi Slovacia să recunoască Kosovo.
Ministerul român al Afacerilor Externe afirmă într-un comunicat transmis presei din Kosovo că ”România nu și-a modificat poziția și nu recunoaște autoproclamata independență” a provinciei din sudul Serbiei.
Cu toate acestea, statul român se declară favorabil față de liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii „provinciei Kosovo, plecând de la neutralitatea UE față de statutul provinciei”.