BUCUREȘTI, 28 oct – Sputnik Inpolitics ironizează în analiza sa refuzul României de a face afaceri cu China, în timp ce Germania are mână liberă să vândă portul Hamburg către ”o companie de stat a acelei țări despre care ai noștri conducători ne spun de ani de zile că e atât de periculoasă încât ar trebui să lichidăm deplin aproape orice relație cu ea, în vreme ce, iată, stâlpii democrației europene își înfig brațele în banii chinezești până la umeri”.
Autorul analizei, Bogdan Tiberiu Iacob, consideră că ar fi cazul ca cineva să livreze urgent niște explicații publice, la fel cum e cazul unei dezbateri ample pentru ca România să se decidă cum se poziționează, măcar economic, față de China comunistă cea primită de nemți cu un mare covor roșu.
BTI amintește că sunt ani buni de cînd relațiile economice – care păreau foarte promițătoare cu vreo două decenii în urmă – au început să meargă pe principiul un pas înainte, doi înapoi, amintindu-ne de lansarea cu surle și tobe a unor mari proiecte gen Dragonul roșu ori China Town, care au fost suspect de repede și de neexplicat abandonate în epoca Băsescu. Apoi, în epoca lui Iohannis s-a mers mult mai departe, grație în special anumitor partide de dreapta care au început să schițeze Chinei un portret de-a dreptul sumbru.
Nu demult, rememorează BTI, USR îi solicita ministrul Internelor să prezinte date despre situația înfrățirilor și a altor forme de colaborare dintre unități administrativ-teritoriale din România și China, nu de alta, dar să cunoaștem punctele nevralgice și trădătorii de neam.
Tot USR, prin altă interpelare, voia să știe exact situația schimburilor economice între România și China, de la bilanțul exporturilor și importurilor până la numărul băncilor cu capital chinez din România, la valoarea investițiilor chineze în sectorul imobiliar, în cel agricol etc. pentru că ”dușmanul trebuia ținut sub atentă observație”.
PNL spunea ”că America şi Europa s-au angajat să se decupleze de China, deci caută activ destinaţii pentru relocarea investiţiilor lor, şi România, prin poziţie, profil al forţei de muncă şi stabilitatea instituţiilor democratice şi a abordării pro Vest are toate atuurile pentru a reuşi în această cursă pentru atragerea de capital”.
BTI amintește că în tabăra anti-China se plasa cu mândrie și șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea.
”E ușor pentru China să blocheze aplicații noi pe piața ei, dar nu e la fel și pentru America ori Europa. Noi avem democrație, avem reguli pe care trebuie să le respectăm, iar ei nu. Iar din acest dispreț pentru reguli ei obțin un avantaj în utilizarea tehnologiei. Asta e treaba și cu China și cu alții” spunea el, într-un discurs public.
Dar politicienii români de dreapta nu s-au mulțumit cu declarații belicoase împotriva Chinei, ci au trecut și la fapte. Huawei a fost exclusă de la licitația 5G, fiind companie a statului comunist chinez. Useriștii au cerut oficial excluderea tuturor companiilor chineze din orice domeniu de la orice licitație, mai spune analiza.
Liderii politici care încercaseră de-a lungul timpul dezvoltarea relațiilor economice bune cu chinezii au fost puși la index, de la Adrian Năstase și Viorica Dăncilă la Victor Ponta, iar lupta dusă de sus-numiții politicieni ai dreptei a dat rezultate, finalmente pentru că China și-a mutat ochii și miliardele de la România. Astfel, turneele europene întreprinse de oficialii de la Beijing pentru desțelenirea afacerilor cu Europa au început să ocolească România pe la mare distanță, dar nu și Ungaria vecină, bunăoară.
În concluzie, arată BTI, refuzați țîfnos de mica și prăpădita Românie, chinezii s-au ”consolat” cu marea Germanie.
”Guvernele române au ars toate punțile cu China, trimițînd miliardele chineze către buzunare mai largi și mai puțin deranjate de backgroundul comunist al investitorilor. Ceea ce e de neconceput pentru președintele statului eșuat România, Klaus Iohannis, și pentru guvernele sale nu a incomodat defel, iată, stâlpul democrației europene, Germania”, atrage atenția jurnalistul.
O situație paradoxală și intolerabilă, pentru care, în opinia noastră, cineva ar trebui să dea explicații ample, își încheie analiza BTI.