BUCUREȘTI, 15 oct - Sputnik. În acest sezon de iarnă, experții spun că modelul general va fi influențat în mare măsură de La Niña, un fenomen oceanic și atmosferic care este omologul rece pentru El Niño.
Meteorologii Accuweather spun că există indicii că traseul furtunilor generale din această iarnă va viza în special sudul Europei. În Portugalia, Spania, sudul Franței, Italia și Balcani sunt anunțate furtuni, vânt puternic și ploi abundente.
Cei care locuiesc în orașe precum Veneția, Italia, ar trebui să monitorizeze îndeaproape orice furtună din zonă în această iarnă, din cauza predispoziției lor la inundații.
Regatul Unit și Irlanda se pot confrunta iarna aceasta cu intervale de frig care pot coincide cu ninsoarea. Modelul general din această iarnă în orașe precum Dublin și Edinburgh va favoriza mai puține zile cu ninsoare decât în anii obișnuiți. Cu toate acestea, orice perioadă rece care ar putea afecta regiunile în acest an ar putea avea repercusiuni substanțiale, având în vedere criza energiei și costurile asociate cu încălzirea locuințelor.
O iarnă mai caldă decât media normală va fi în nord-estul Europei și în Scandinavia. Vor exista și perioade de vreme instabilă și rece, dar numeroși factori atmosferici indică o vreme în general călduroasă pentru aceste zone.
Pentru România se anunță precipitații mai însemnate cantitativ cu refacerea deficitului de umiditate. Va fi mai rece în nord, centru, nord-vest, nord-est, așa cum se vede și în estimarea zilelor cu zăpadă.
Vor fi perioade cu temperaturi mai scăzute, dar și ușor mai ridicate decât normalul perioadei.
În mod normal o iarnă poate veni cu 3-4 viscole și intervale de ger, iar temperaturile minime pot coborî până spre -20…-25 de grade în depresiuni.
Pe 15 ianuarie 2022, în Pacificul de Sud a avut loc cea mai puternică erupție vulcanică din istoria recentă. Vulcanul Hunga Tonga a aruncat cantități uriașe de vapori de apă până în stratosferă. Unii cercetători cred că acest lucru ar putea influența circulația atmosferică care va afecta vremea la noi, iarna următoare.
Faptul că mega-erupția din ianuarie ar putea influența clima Pământului a fost sugerat încă din vară de rezultatele inițiale ale unei echipe de cercetători de la California Institute of Technology (SUA). Deoarece în timpul erupției a fost eliberat foarte puțin dioxid de sulf, aceștia au presupus că efectul de răcire al erupțiilor vulcanice mari nu se va mai întâmpla.
În schimb, cantitățile neobișnuit de mari de vapori de apă emiși ar putea declanșa exact efectul opus. Acest lucru se datorează faptului că vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră foarte puternic, a cărui creștere semnificativă ar duce în mod inevitabil la o încălzire a straturilor atmosferice inferioare pe termen mediu.
Cu toate acestea, mai sus, în stratosfera superioară, uscată, ar trebui să se producă o răcire măsurabilă. Și exact acest lucru au reușit să detecteze cercetătorii: începutul unei răciri pe scară largă a stratosferei superioare deasupra emisferei sudice a Pământului.
Această răcire stratosferică a căpătat între timp o amploare fără precedent și este de așteptat ca acest efect să se extindă și în emisfera nordică a Pământului în cursul lunilor următoare.
Un meteorolog din cadrul inițiativei „Severe Weather Europe” a analizat acum efectele pe care aceste evenimente le-ar putea avea asupra temperaturii și a modelelor de circulație atmosferică care direcționează vremea în emisfera nordică a Pământului.
Pe baza unui lanț de indicii extrem de complex, el concluzionează că anomaliile termice așteptate ar putea, de asemenea, să influențeze comportamentul așa-numitei Oscilații Nord-Atlantice (NAO) și să întărească tendința de formare a unui indice NAO negativ. Acest lucru înseamnă că diferența de presiune dintre depresiunea islandeză și cea din Azore va slăbi, ceea ce va duce la acumularea unor situații de blocaj în Europa.
Blocarea circulației ciclonilor în lunile de iarnă poate – dar nu este obligatoriu – să ducă la condiții meteo destul de reci în Europa. În acest caz, încălzirea declanșată de vaporii de apă de la vulcanul din Pacificul de Sud ar putea avea ca rezultat în Europa o iarnă rece medie sau sub medie.
Deoarece erupția vulcanică submarină din Hunga Tonga este un fenomen cu multe caracteristici speciale care nu a mai fost observat în această dimensiune până acum, toate concluziile trase în urma acestui eveniment trebuie evaluate cu mare precauție.
De exemplu, un sistem de presiune ridicată blocat ar putea duce la o vreme de iarnă foarte blândă în Europa, dacă s-ar ancora deasupra sud-estului Europei în loc de insulele britanice. În plus, efectele preconizate asupra Oscilației Nord-Atlantice ar putea să nu se materializeze sau să fie amânate până în primăvară, astfel încât iarna să fie mai atlantică, adică ușoară și umedă.