BUCUREȘTI, 3 oct - Sputnik. Andrei Marga a publicat pe Corect News un text amplu despre suveranitate, în care atrage atenția că aceasta nu se referă doar la ordinea existentă a Europei, ci și, în cazuri precise, la formarea acestei ordini.
”Frontierele nu sunt, firește, singura problemă a vieții. Toți dorim o lume relaxată, cu oportunități. Dar atunci când un stat nu-și integrează democratic cetățenii, refuză acordurile privind minoritățile, interzice partide, monopolizează informații și recurge la ură, fiind construit pe încălcarea suveranității altora, discutarea frontierelor este inevitabilă”, scrie Marga în sensul celor deja afirmate despre nevoia ca teritorii din Ucraina să fie redate statelor cărora le-au aparținut.
Marga își apără luările de poziție arătând că dacă discută originile mai adânci ale conflictului de azi, nu înseamnă, cum perorează unii, că arunci lumea în incertitudini și haos.
”A trata profund aspecte delicate, inclusiv frontierele, cu criterii istorico-demografice, este responsabil. În definitiv, necazurile vin și din rezolvări în doi peri și lașitate”, a adăugat el.
El amintește și de avertismentul înțelept al lui Helmut Schmidt (Die Mächte der Zukunft, 2006): să nu ne amestecăm în relația milenară dintre ruși și ucraineni, fiind vorba de aceeași istorie, limbă, cultură.
”Teza mea este că suveranitatea națională trebuie luată mai în serios decât ieri. Nu ca articol de propagandă, rupt de alte aspecte, ci ca principiu sănătos, confirmat direct și indirect de istorie. Mai ales că ne îndreptăm spre sfârșitul ideologiei globalismului”, adaugă fostul ministru.
El arată că în reglementările internaționale actuale se prevede suveranitate națională, care, însă, include și securitatea vecinului.
„Aceste reglementări ar trebui citite în întregime. De aceea, dubla măsură sau trecerea sub tăcere a faptelor nu sunt rezolvări, iar înlocuirea argumentelor cu ura doar amplifică conflictele. Și, în definitiv, ce frontiere apărăm?”, se întreabă Marga cu privire la Ucraina.
Marga lovește dur în criticii săi și arată că, la fel cum în anii cincizeci, erau propagandiști care cultivau pe aceste meleaguri anti-americanismul, acum, în virtutea aceluiași mecanism păgubos, copiii lor fac anti-rusism (o posibilă aluzie la Baconschi). Dar, crede Marga, românii ar trebui să-și vadă, precum multe comunități de azi, de viața lor, de dezvoltarea și bunăstarea propriei țări.
Fostul ministru crede că proiectul anilor nouăzeci a fost desfigurat în România și s-a ajuns la degradarea economică, instituțională și culturală, sub propagandiști care erau preocupați de propria aranjare și fraudau.
Marga critică faptul că oricine vine cu o opinie diferită este admonestat că ar fi „antioccidental, antiamerican, antieuropean, putinist”.
”Faptul că, dincolo de împrejurările vieții, păstrezi cooperări mutual avantajoase cu orice țară, nu înseamnă că te căsătorești cu ea. Este mai bună criza în care a fost aruncată Europa – cu sancțiuni comerciale, cu oprirea nechibzuită de cooperări, cu înarmări când se vrea pace? Poți să nu fii de acord cu unul sau altul, dar poți replica argumentat”, mai scrie fostul ministru.
De asemenea, continuă Marga, fiindcă subiectul articolului este suveranitatea națională, trebuie amintită reacția lui de Gaulle care știa ce lume vine, dar a cerut să nu se distrugă suveranitatea națională pentru că nu este relicvă a unui trecut consumat, ci o condiție a vieții demne de om, spre a împiedica anumite regrese.
Marga chiar citează un analist american notoriu care a spus că „democrația pe care noi o promovăm în multe părți ale lumii este parte integrantă a transformării spre noi forme de autoritarism” (Robert Kaplan).
Astfel, arată Marga, prin „promovarea democrației din exterior”, întreținută de globalism, citând o analiză autorizată de armata americană, s-a ajuns la susținerea de clici corupte și „guvernanțe cleptocratice” care aruncă cetățenii în disperare.
Mai mult, arată Marga, democrația există, cât este, în cadrul național, legitimarea este posibilă începând cu statul național, iar asistența socială o face doar statul național.
”Democrația devine concurs de coterii. Se petrece un fenomen nou ca amploare – îl vedem în repetarea de clișee pe scară mai mare ca oricând. Gândirea, cugetarea cu mintea proprie sunt de fapt sub asediu. Se caută aducerea la unitate nu a oamenilor, ci a cugetării – ceea ce este primejdios. Dezbaterea cetățenească fiind redusă, nemulțumirile iau din nou calea radicalismului”, observă fostul ministru în analiza sa.
În final, el arată că România de azi este un exemplu a ceea ce înseamnă renunțarea la suveranitate – căci, să fim lucizi, nu i-a luat-o cineva, ci decidenți ai ei, debusolați și lacomi, o oferă mereu pe tavă. El prezintă câteva dintre urmările certe:
”Căutând investitori, dar cu disponibilitatea la orice a decidenților efectivi și slabul lor profesionalism, cum ne spun economiștii, țara și-a destrămat o industrie semnificativă. Iar acum, plesnesc lipsurile – în energie, medicamente, alimente și altele. Țara nu mai atinge justiția ca justiție, cât timp este sub vătafi care, depășiți, caută aprobări ale legilor țării pe la diferite porți. S-a cățărat la decizii o prostocrație care cultivă confuzia valorilor. Ea nu a fost în stare să țină piept pandemiei fără furturi, iar acum nu folosește fără hoție banii europeni. Proliferează oportunismul, care reînvie în fapt adevărul unic, gestionat de sus. Sub un amatorism organizat, politica externă s-a descompus în excursii. Exponenții României actuale o înarmează, fără să știe, precum alte țări, de simetrie. Efectul sintetic al renunțării la suveranitate și al nepriceperii decidenților este sărăcirea perseverentă a țării în condițiile cele mai prielnice pentru dezvoltare de sine”, este tabloul României de azi sub pana fostului ministru.