Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

”În pragul haosului”. Washingtonul propune distrugerea ordinii mondiale

Consiliul de securitate ONU
Occidentul folosește ONU pentru a adopta decizii contraproductive, a declarat purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
Sputnik
Occidentul folosește ONU pentru a adopta decizii contraproductive, a declarat purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.Comentariul a fost făcut în legătură cu cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale la New York, care a fost deja marcată de un scandal - Statele Unite au tergiversat eliberarea vizelor pentru diplomații ruși. În afară de aceasta, americanii insistă asupra reformării radicale a organizației. La ce vor duce acestea - în materialul lui Renat Abdulin pentru RIA Novosti.

În ultimul moment

Pe 17 august, Ambasada Rusiei la Washington i-a solicitat Departamentului de Stat al SUA vize pentru delegație, inclusiv pentru ministrul de Externe, Serghei Lavrov. O lună mai târziu, documentele încă nu erau gata. Nici diplomații nu au primit vreun răspuns cât de cât clar de la partea americană.
În ajunul deschiderii Adunării Generale pe 13 septembrie, Serghei Leonidcenko, șeful referentului juridic al misiunii permanente a Rusiei la ONU, a declarat că Moscova examinează pași de răspuns.
„Singura soluție reală la problemele legate de nerespectarea sistematică deliberată de către SUA a obligațiilor legale internaționale este lansarea imediată de către Secretarul General (Antonio Guterres. - n.red.) a procedurii de arbitraj prevăzute în Secțiunea 21 din Acordul instituțiilor centrale”, a subliniat diplomatul.
Totuși nu s-a ajuns deocamdată la măsuri extreme - delegația rusă a primit vizele în ultimul moment. Este planificat ca Lavrov să vorbească în cadrul „săptămânii la nivel înalt”, pe 24 septembrie.

Vor să ”dilueze”dreptul de veto

Una dintre principalele intrigi ale sesiunii rămân declarațiile președintelui american Joe Biden și ale secretarului de stat Anthony Blinken. Ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Washingtonul vrea să reformeze organizația.
„Intenționăm să avem o discuție amplă despre responsabilitățile și obligațiile comune ale unor țărilor în cadrul Cartei ONU, inclusiv chestiuni foarte importante ale reformei Consiliului de Securitate și a altor institute”, a precizat ea.
Cel mai probabil, vor discuta utilizarea dreptului de veto de către membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.
Rusia
Putin a discutat cu secretarul general adjunct al ONU după întâlnirea OCS
În aprilie, Adunarea Generală a votat pentru o rezoluție în această problemă. Cei cinci membri permanenți, Rusia, Marea Britanie, China, Statele Unite și Franța, au dreptul de veto. Întrucât anume Consiliul este cel care ia deciziile fundamentale, posibilitatea blocării acestora de către o singură țară provoacă nemulțumiri în rândul statelor neprietene Moscovei, neputând să-și promoveze agenda.
Documentul adoptat în primăvară presupune că Adunarea Generală poate cere explicații de la membrul permanent care a uzat de dreptul de veto. Până în prezent, o astfel de procedură nu a fost efectuată niciodată.
Situația este complicată și de faptul că deciziile AG au doar un caracter consultativ. Prin urmare, nu este de mirare dorința lui Biden și Blinken de a aborda din nou problema. În același timp, Washingtonul recunoștea oficial: este imposibilă lipsirea Rusiei sau oricărui alt membru al Consiliului de Securitate de dreptul de veto.
După cum a menționat într-o conversație cu RIA Novosti Nikolai Topornin, directorul Centrului pentru Informații Europene, profesor la MGIMO, partea americană va propune probabil extinderea numărului de membri permanenți ai Consiliului de Securitate.
"De exemplu, din contul Indiei, Braziliei, Australiei sau Japoniei – state ambițioase și influente. Acest lucru va „dilua” teoretic dreptul absolut de veto – un singur vot nu va mai fi suficient pentru a bloca. Problema însă este că oricum va trebui revizuită Carta ONU, iar acest lucru necesită acordul tuturor membrilor organizației. La consens, evident, nu ne prea putem aștepta".
În același timp, consideră expertul, unele modificări se impun totuși, iar dorința de reforme este explicabilă. "Membrii permanenți nu că ar abuza de dreptul de veto, dar uneori îl folosesc pur și simplu pentru a-și sfida oponenții. Luarea deciziei în aceste condiții este imposibilă. Drept urmare, Consiliul de Securitate devine doar un „loc de vorbit", afirmă Topornin.

Conivența lui Guterres

Scandalul privind eliberarea vizelor delegației ruse a scos de asemenea în evidență necesitatea reformelor. Potrivit fostului secretar general adjunct al ONU, Serghei Ordjonikidze, comportamentul Washingtonului constituie o încălcare flagrantă a obligațiunilor.
Rusia
Ministrul rus de Externe a primit viză pentru a participa la Adunarea Generală a ONU
Potrivit tratatului din 1947 dintre Statele Unite și Națiunile Unite, a amintit el, americanii trebuie să asigure accesul nestingherit al șefilor de delegații și al angajaților care reprezintă statele membre ale organizației pe teritoriul lor. „Întârzierea eliberării vizelor este un pas de propagandă, el nu are nici un sens politic, precum și temeiuri legale”, explică diplomatul. Același lucru l-a avut în vedere și Serghei Leonidcenko atunci când a vorbit despre necesitatea convocării unei instanțe terțe la cererea secretarului general.
Iar situația se repetă. În primăvară, în pofida solicitărilor Rusiei, Guterres, la fel, nu a convocat un arbitraj în cauza întârzierii vizelor pentru diplomații ruși. Zaharova a declarat atunci că acțiunile SUA sunt un rezultat al „conivenței atât a Secretarului General al ONU însuși, cât și a Secretariatului ONU, jucând cu docilitate rolul de figuranți în fața nelegiuirii care are loc”.
De altfel, consideră Topornin, nu va fi ușor de rezolvat problema vizelor. SUA fac trimitere la faptul că nu pot permite persoanelor aflate sub sancțiuni, inclusiv Lavrov, să intre pe teritoriul lor.
"Guterres însuși ar trebui să apeleze la Biden sau cel puțin la Blinken în această chestiune. Posibil, vor fi necesare acorduri suplimentare", susține expertul.
Ordjonikidze este sigur că secretarul general al ONU nu convoacă arbitrajul pentru că se află sub presiunea Statelor Unite: „El este reprezentantul unei țări NATO, a fost prim-ministru al Portugaliei, un aliat american. Desigur, Guterres va lua întotdeauna, în limite acceptabile, partea Washingtonului– chiar și fără declarații pro-americane explicite”.
La rândul său, președintele Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei de Stat, Leonid Sluțki, nu a exclus transferarea sediului ONU. Însă, în opinia lui Topornin, acest lucru este puțin probabil: "Există deja o filială mare la Geneva. Dar, în primul rând, țara gazdă trebuie să fie de acord să amplaseze la ea sediul. În al doilea rând, nu este clar cine va plăti întreținerea infrastructurii. Doar este vorba de teritorii colosale, clădiri imense, o mulțime de angajați, un fel de „stat in stat”.
Așa ori altfel, experții sunt unanimi în opinia că situația este fără precedent. „Nici chiar în perioada sovietică nu existau astfel de probleme”, subliniază Ordjonikidze. Prin urmare, este deja evident că cea de a 77-a sesiune, ”de criză”, a Adunării Generale va marca începutul unei revizuiri a ordinii mondiale obișnuite.