Analize și opinii
Materiale de analiză și opinii

Kievul își va găsi un alt AIEA

Kievul vrea un audit nuclear și o alternativă pentru AIEA, o misiune a UE și ONU la centrala nucleară de la Zaporojie. Dar oare dar oare AIEA nu este parte a sistemului ONU, se întreabă Dmitri Kosîrev într-un editorial pentru RIA Novosti.
Sputnik
Istoria cu raportului de luni al AIEA privind rezultatele activității misiunii care a reușit să ajungă acolo în frunte cu Rafael Grossi, nu s-a încheiat încă. Putem prezice cu siguranță că va exista un alt raport sau o oarecare altă hârtie. Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu va scrie altceva, vor fi suficiente cele 52 de pagini pe care le avem? Se vor găsi alți scriitori, agenții sau oameni.
Știm acest lucru pentru că Kievul din timp, acum câteva zile, anume asta a și promis - inspecții alternative, un fel de audit nuclear... În afară de AIEA acest lucru nu poate să-l facă nimeni? Nu este amuzant. Se vor găsi.
Grossi și echipa sa s-au zvârcolit în fel și chip ca să evite toate problemele imaginabile - să nu spună nimic și să nu scrie nimic în raport. Ei bine, cu excepția amănuntelor, ce și unde a fost distrus de nu se știe cine. Raportul însuși nu indică în mod explicit cine bombardează centrala nucleară. În același timp, el propune, în maniera lui Manilov, minunata idee de a crea acolo, „de comun acord”, o zonă de protecție (și ce este asta de fapt?). Atunci însă când la interogatoriul de la „Ministerul Adevărului”, adică în temnițele CNN, Grossi a fost întrebat cine de fapt trage cu obuze și altele asupra ZNPP, acesta a răspuns că astfel de lucruri nu sunt de competența sa. Ce să zici, ți-e milă de om.
Din punctul de vedere al Kievului, el, acest om, nu ar fi trebuit în general să fie acolo - a fost făcut totul pentru ca misiunea să nu aibă loc. Iar apoi i s-a atribuit un altfel de rol: ucrainenii pun mâna pe stație, apoi - prin Kiev - sosește Grossi și scrie același raport, inclusiv despre zona de protecție. Dar nu a fost să fie.
Și dacă totuși acești oameni au trebuit lăsați să intre la centrală într-o situație complet diferită, Zelenski, fără să aștepte raportul, a declarat că activitatea misiunii AIEA nu i-a convenit, iar alte personaje ale regimului de la Kiev au lansat adevărate artificii de ură și idei demente. De exemplu, a fost propus un „audit nuclear, de inginerie nucleară” (ce este asta?). Mai departe diverse personaje de la Kiev au comunicat că pentru AIEA ar putea fi găsită o alternativă (care? - există o singură astfel de agenție). Dar iată care: să admitem, poate fi trimisă la centrală o misiune a UE și ONU (dar oare AIEA nu este parte a sistemului ONU?). Această idee a fost discutată la întâlnirea premierului ucrainean Denis Șmîgal cu cancelarul german Olaf Scholz, cu ideea generală că o astfel de misiune ar fi de mare ajutor securității energetice a Europei.
Adică, așteptați, continuarea va urma. Veți primi raportul de care aveți nevoie, fără nicio neutralitate acolo.
De ce nu există nicio îndoială în acest sens? Chiar și pentru că toată această poveste amintește izbitor de ceea ce tocmai s-a întâmplat cu China și se referă tot la un raport internațional - despre respectarea drepturilor omului în provincia chineză Xinjiang. Este vorba că săptămâna trecută a fost emis un document al subdiviziunii ONU pentru drepturile omului, care conține o frază neplăcută: Beijingul „putea” să comită atrocități în masă în această provincie.
Și multe milioane de chinezi au rămas surprinși: cum adică așa? În luna mai, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a vizitat Xinjiangul, totul parcă a mers bine, ea nu a făcut niciun fel de declarații despre „genocidul din Xinjiang” nici în timpul călătoriei, nici mai târziu. Și cum s-a întâmplat să apară acum un document atât de straniu?
Și iată rezultatul unei investigații nu tocmai jurnalistice, dar în mod clar și diplomatice a publicației de la Beijing Global Times: aceasta nu este Michelle Bachelet. Documentul a ieșit aparent din adâncurile aceleași structuri ONU, dar nu a fost pregătit în baza rezultatelor călătoriei ei din mai în Xinjiang. Au lucrat complet alți oameni. Și au muncit la această hârtiuță din 2019, fără nicio vizită de inspectare în China. Mai mult decât atât, au lucrat izolat de structuri precum Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU și altele. ONU este mare, întotdeauna poți găsi acolo pe cine trebuie.
Aici nu poți decât să amintești cum la început acești „activiști pentru drepturile omului” erau siguri că călătoria lui Bachelet în Xinjiang nu va avea loc niciodată. Când au demarat pregătirile pentru aceasta, au început urletele, că este o greșeală, că nu trebuie să plece. Au încurcat cât au putut. Când călătoria s-a încheiat, urletul s-a transformat în mârâit: „cum a putut” să declare ceea ce a declarat în urma vizitei. Sau să nu declare ceea ce ar fi trebuit.
Exact la fel ca și cu Rafael Grossi și vizita lui la CNE Zaporojie. Această AIEA nu a fost la înălțimea așteptărilor - vom găsi alta.
La ce se rezumă acest subiect - sau aceste două subiecte? La un fapt trist, și anume, la distrugerea deliberată de către occidentali a tuturor structurilor imaginabile de gestionare a politicii internaționale. Dacă vreți, la distrugerea noțiunii de comunitate internațională. Care – atât noțiunea, cât și comunitatea – s-a construit încet și cu greu ca mecanism și sistem mai bine de jumătate de secol.
De ce, de fapt, au creat ONU iar apoi și multe agenții specializate ale acesteia? Pentru ca în lume să existe o instituție de arbitri independenți în toate problemele imaginabile. Da, lumea este împărțită în Est și Vest, care concurează, mai există și ceva mai complicat - „lumea a treia”, adică zeci de state care încearcă să fie neutre. Și toți se ceartă între ei pentru ceva, chiar și luptă. Dar există arbitri independenți, imparțiali, întregul sens al existenței cărora este această independență și imparțialitate. Ei mențin, fie și nu în mod ideal, comunitatea internațională într-o relativă ordine.
Acest sistem a fost distrus mult timp, începând cu anii 90, când cuiva i s-a părut că acum lumea nu va fi doar unică – ea va avea un singur stăpân, se știe cine. În fiecare dintre structurile internaționale specializate a avut loc o luptă tacită, lungă, pentru a transforma această structură într-un fals paravan pentru atotputernicia Occidentului. Dar acestui lucru s-au opus, apoi s-a dovedit că în multe dintre aceste agenții a crescut influența Chinei, apoi lucrurile s-au complicat și mai mult.
Și iată vedem acum că nevoia de arbitri neutri a crescut semnificativ anume astăzi. Iar asta înseamnă că ei vor exista și continuare, deși cu bătălii. De fapt, aceasta și este esența subiectului cu raportul AIEA privind situația de la CNE Zaporojie.