BUCUREȘTI, 17 aug - Sputnik. Deși tema principală, încă din 2014, a președintelui Iohannis a fost „securitatea energetică a României”, de-a lungul celor aproape 8 ani de existență a acestei administrații prezidențiale, România și-a pierdut tocmai această securitate energetică.
Iar cel mai bun și mai vizibil exemplu este cel al gazelor naturale, unde, fără ca România să treacă prin vreo ”revoluție industrială” nu mai importă doar 2,4% din necesarul de gaze naturale, cum făcea în 2015, ci....30%.
Conform lui Petrișor Peiu, volumul de energie totală din România era în 2015, de 26,387 milioane de tone echivalent petrol. Acestora li se adăuga un import de 11,33 milioane de tone echivalent petrol.
Producția internă era astfel distribuită în anul 2015, primul an de mandat al lui Iohannis: cărbunele- 4,7 milioane de tone echivalent, petro, țiței- 3,9 milioane de tone, gaze naturale -8,87 milioane tone echivalent petrol și energie electrică: 5,1 milioane de tone echivalent petrol.
În anul 2021, producția totală internă a cunoscut scăderi semnificative. Per total, producția internă de energie primară a fost redusă cu o treime. Producția de cărbune s-a redus cu 46%, cea de gaze naturale cu 23%, cea de țiței cu 21 de procente și producția de energie electrică cu 10%.
”Ca să fie și mai clar: România are la dispoziție cele mai mici resurse de energie din întreaga Uniune Europeană, doar 70 de Tjoule/locuitor/an. Deci, țara căreia Iohannis îi promitea securitate energetică din 2015 până în 2022 a ajuns, de fapt, cea mai săracă energetic din Uniune”, spune Petrișor Peiu în articolul său.
Efectele au fost și sunt în lanț: România a ajuns să aibă cea mai mare creștere de prețuri industriale din Europa, adică firmele românești să suporte cele mai mari scumpiri la materii prime și materiale și implicit industria românească să devină necompetitivă la prețuri. Creșterile de prețuri ”la poarta fabricii” au ajuns la o medie de 61,2% în industria românească. Media creșterilor de prețuri pentru producția industrială a UE este de 36%.
”Privind retrospectiv perioada cârmuirii marelui cârmaci „Mao" Iohannis, iată ce constatăm: din 2015 până astăzi, România a „beneficiat" de a treia cea mai mare inflație industrială din UE, 49,7%! Atenție, fără prețurile la energie, care au cauzat, de fapt, această incredibilă scumpire. Cu 145% au crescut prețurile, doar față de iunie 2021 la energie electrică, termică și gaze naturale, cu 111% în industria extractivă și cu 118% au crescut prețurile combustibililor!”, mai spune Peiu.
Printre alte consecințe mai puțin vizibile imediat dar cu consecințe dramatice pe viitor se găsește și creșterea deficitului comercial al României, care este estimat să ajungă la 30 de miliarde de euro în anul 2022 (după o creștere de 15 miliarde în primul semestru). Bani ce se ”acoperă” prin noi împrumuturi și vor duce gradul de îndatorare al României spre 60%.
Însă dezastrul nu a afectat doar industria. Agricultura și piața alimentară nu sunt nici ele bine. În 2021, deficitul pe piața alimentară era de aproape 5 miliarde de euro. România a ajuns să importe carne de 1 miliard de euro și să exporte de 260 de milioane de euro.
În concluzie, criza economică globală ce a început să facă ravagii în lume prinde o Românie mult mai săracă, mult mai dependentă economic și mult mai îndatorată financiar decât era în momentul în care electoratul românesc a votat plin de speranță ”soluția Iohannis”