BUCUREŞTI, 7 aug – Sputnik. Ministrul de Interne al Kosovo, Xhelal Svecla, a scris pe Facebook că Aslamova, care scrie pentru ziarul Komsomolskaia Pravda, a fost reținută la un punct de control de frontieră în partea de nord a regiunii.
„Multe țări au dovedit că ea s-a angajat în spionaj pentru serviciile ruse de informații militare și a acționat sub paravanul jurnalismului”, a scris Svecla, acuzând-o pe Aslamova că „face propagandă despre invazia rusă în Ucraina”. Ministrul a adăugat că lui Aslamova i s-a interzis intrarea în Kosovo, iar autoritățile o rețin pe jurnalistă până când „intențiile ei sunt clarificate”.
Svecla a postat mai multe fotografii cu Aslamova, inclusiv unele cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și președintele sirian Bashar Assad.
Komsomolskaia Pravda a declarat, duminică dimineață, că Aslamova a fost eliberată și a ajuns în Raska, un oraș sârb la granița cu Kosovo. „Am ajuns la graniță la ora 4.00 dimineața. Polițiștii de frontieră sârbi m-au interogat și pe mine. Se întrebau de ce nu am ștampila de exilare”, a spus jurnalista, citată de RT.
Potrivit ziarului, când a fost reținută, Aslamova era în misiunea de a transmite relatări despre recentele tensiuni dintre Kosovo și Serbia, declarând în același timp că acuzațiile de spionaj sunt „fără temei”.
Aslamova a acoperit, printre altele, conflictele armate din Afganistan, Iugoslavia, Cecenia și Nagorno-Karabah.
O forță de menținere a păcii condusă de NATO a fost trimisă în Kosovo în 1999, în urma unei insurgențe albaneze în regiune și a unei campanii de bombardare, de 78 de zile, de către bloc a ceea ce era atunci Iugoslavia.
Provincia și-a declarat independența în 2008. SUA și majoritatea țărilor europene au recunoscut-o, însă Serbia, Rusia, China și ONU în general nu au recunoscut-o.
Tensiunile în regiune au izbucnit din nou după ce autoritățile kosovare au dezvăluit un plan prin care sârbii care locuiesc în nord trebuiau să folosească numere din Kosovo de înmatriculare ale mașinilor în loc de numerele sârbeşti.
Președintele Aleksandar Vucic a descris planul ca fiind un atac asupra populației sârbe din Kosovo și a acuzat Pristina că a încălcat drepturile sârbilor locali. Prim-ministrul kosovar Albin Kurti i-a acuzat pe sârbi că ar fi atacat poliția și a susținut că Kosovo se confruntă cu „naționalismul șovin sârb”.
Protestele care au urmat au determinat, săptămâna trecută, guvernul kosovar, după consultări cu SUA și UE, să amâne punerea în aplicare a regulii referitoare la plăcuțe de înmatriculare, până în septembrie. În schimb, Pristina le-a cerut sârbilor să elimine blocajele pe care le-au instituit în timpul protestelor.
Reuters a relatat luni că forțele de menținere a păcii staționate în regiune au supravegheat eliminarea blocajelor rutiere.