BUCUREȘTI, 1 aug - Sputnik. Deși nu știm câtă lume a fost recenzată sau s-a autorecenzat în această perioadă de timp, datele acestui recensământ, cu multe semne de întrebare, vor deveni normative pentru politici bugetare și europene în următorul deceniu.
Centralizarea datelor de către INS va duce la publicarea primelor date provizorii spre sfârșitul anului. Pentru a completa golurile de informație, în contextul în care, după estimarea INS, aproximativ un milion de persoane nu au fost recenzate, instituția spune că va apela la alte baze de date.
Din 14 martie și până în 27 iulie au fost recenzate aproape 17,5 milioane de persoane, mai puțin cu 1,5 milioane din populația țintă estimată de INS la 1 decembrie 2021 - data de referință a recensământului.
„Este posibil să încheiem recensământul cam cu un milion de persoane nerecenzate. La fel s-a întâmplat și la recensământul precedent. Restul datelor vor fi agregate din baze instituționale, ne e greu să precizăm acum cu exactitate care”, a spus Bogdan Drăghia, preluat de Europa Liberă.
Cu toate acestea, calmul în comunicații al autorităților indică nu doar refuzul de a recunoaște încă o dovadă a incompetenței statului dar și a neîncrederii societății românești în acesta, ci presupune chiar o anumită ușurătate.
E foarte probabil ca statul să nu își dorească realmente să cunoască situația din România, preferând artificiul acoperirii golurilor din recensământ cu ”bazele de date instituționale” nemenționate.
Astfel se poate asigura o relativă stabilitate scriptică a societății ce permite alocări bugetare ca și până acum, accesul la fonduri europene ca și garantarea unei reprezentativități în rândul forurilor din Uniunea Europeană.