BUCUREȘTI 31 iul – Sputnik. România trebuie să aștepte până la toamnă pentru primii bani din PNRR pentru că onorata Comisie Europeană a intrat în concediu.
Amânarea pentru septembrie a primei cereri de plată a României pentru banii din PNRR este un semnal cât se poate de prost pentru România. Mai ales că în septembrie urma să fie depusă o a doua solicitare de plată, în condițiile în care termenele de finalizare a proiectelor sunt aproape imposibil de respectat. Ministrul Marcel Boloș liniștește opinia publică și spune că cei de la Comisia Europeană ar fi intrat în concediu.
După ce au impus reforme dureroase pentru economie și pentru populație, reprezentanții Comisiei Europene au lăsat România cu buzele umflate când a fost vorba să ne plătească prima tranșă de bani. Astfel, prima cerere de plată a României a fost amânată până la sfârșitul lui septembrie, dacă nu mai intervine ceva între timp.
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a ieșit public să liniștească spiritele, susținând, în apărarea Comisiei Europene, că au intrat oamenii în concediu. Adică soarta unei țări depinde de mofturile birocraților de la Bruxelles.
”Facem precizarea că în luna august activitatea serviciilor Comisiei Europene este cu mult redusă datorită numărului mare al concediilor, motiv pentru care plata tranșei de 2,6 miliarde de euro poate avea loc la sfârșitul lunii septembrie 2022, fără ca acest lucru să afecteze bugetul de stat și fără să producă întârzieri în implementarea reformelor și investițiilor asumate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Mai mult, Comisia Europeană a solicitat prelungirea termenului pentru emiterea avizului pozitiv preliminar la cererea de plată pentru ca România să mai completeze sistemul informatic al PNRR cu informații necesare identificării beneficiarilor finali ai plăților, urmând ca, ulterior, să aibă loc testarea funcției suplimentare.
Deși ministrul Boloș a dat asigurări că o întârziere la plată de cel puțin două luni nu va afecta reformele și investițiile, realitatea îl contrazice. Inflația galopantă, pe fondul creșterii necontrolate a prețurilor, va provoca pierderi în fiecare zi, pe care tot statul român va trebui să le acopere. Mai mult, conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene din mai 2022, rezultatele efective în cazul României au arătat o performanță mai bună decât cea anticipată, scăderea cu 3,7% a PIB real în 2020 fiind inferioară estimărilor anterioare, iar creșterea economică de 5,9% înregistrată în 2021 asigurând recuperarea declinului. Așa cum se anticipa, susține Consiliul Fiscal, aplicarea prevederilor Art. 11 (2) din Regulamentul privind MRR a condus la diminuarea sumei corespunzătoare cotei de 30% de la 4,03 miliarde de euro la 1,91 miliarde euro, respectiv a sumei totale alocate României din granturi de la 14,24 miliarde euro la 12,12 miliarde euro. Această lovitură face necesară identificarea altor surse de finanțare care să compenseze această reducere, pentru a nu fi afectate bugetele proiectelor asumate în PNRR, inclusiv în vederea respectării calendarului de implementare și atingerii jaloanelor/țintelor convenite cu autoritățile de la Bruxelles.
Următoarea cerere pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR va cuprinde țintele/jaloanele aferente trimestrelor I și II din anul 2022 și va fi transmisă Comisiei Europene până la finele lunii septembrie 2022, semnalează Consiliul Fiscal.
La cum s-a mișcat Comisia Europeană în efectuarea plăților către România, este însă posibil să rămânem doar cu cererile. Ministrul Marcel Boloș anunța că România a îndeplinit toate jaloanele și țintele aferente impuse, dar, spre surprinderea autorităților, nu a fost îndeajuns.