BUCUREŞTI, 18 iul – Sputnik. Germania cere Rusiei să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei, dar un astfel de acord a fost semnat anterior, după care a fost „distrus” de către Berlin și Paris, a declarat luni ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.
„Când [cancelarul german] Olaf Scholz cere ca Rusia să fie obligată să semneze un acord care să ofere Ucrainei garanții de integritate teritorială și suveranitate, toate încercările sale sunt în zadar. A existat deja o astfel de înțelegere – acordurile de la Minsk – care a fost distrusă de către Berlin și Paris. Ei protejează Kievul, care a refuzat în mod deschis să respecte [acordurile]”, a scris Serghei Lavrov într-un articol de opinie pentru ziarul rusesc Izvestia.
Rusia, Germania și Franța au intermediat acordurile de la Minsk din 2015 dintre Ucraina și Donbas, care au fost concepute pentru a pune capăt ostilităților. Dar, potrivit lui Lavrov, Berlinul și Parisul nu au reușit să asigure respectarea de către Kiev a acordurilor.
Ministrul rus de Externe a menţionat că fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a recunoscut că acordurile de la Minsk nu au însemnat nimic pentru Kiev, iar Ucraina le-a folosit doar pentru a câștiga timp.
„Sarcina noastră a fost să evităm amenințarea…, să câștigăm timp pentru a restabili creșterea economică și a crea forțe armate puternice. Această sarcină a fost îndeplinită. Acordurile de la Minsk și-au îndeplinit misiunea”, a declarat Poroșenko în iunie.
Lavrov a mai precizat că, în decembrie 2019, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut șansa de a îndeplini termenii acordurilor de la Minsk la așa-numitul summit al Formatului Normandia desfășurat la Paris. După negocieri cu liderii Rusiei, Germaniei și Franței, Zelenski s-a angajat să rezolve problemele legate de statutul special al Donbasului. „Desigur, nu a făcut nimic, iar Berlinul și Parisul l-au protejat încă o dată”, a scris Lavrov, citat de RT.
Acordurile de la Minsk includeau o serie de măsuri menite să oprească ostilitățile din Donbas și să reconcilieze părțile aflate în conflict. Primii pași au fost o încetare a focului și o retragere monitorizată de OSCE a armelor grele din prima linie, paşi care au fost îndepliniţi într-o oarecare măsură.
Kievul trebuia să acorde apoi o amnistie generală rebelilor și o autonomie extinsă pentru regiunile Donețk și Lugansk. Trupele ucrainene trebuiau să preia controlul asupra zonelor controlate de rebeli după ce Kievul le-ar fi asigurat reprezentare și, altfel, i-ar fi reintegrat ca parte a Ucrainei.
Guvernul lui Poroșenko a refuzat să pună în aplicare aceste prevederi ale acordului, susținând că nu poate continua să le aplice decât după ce va asigura deplin granița dintre republicile separatiste și Rusia. În schimb, a susținut o blocare economică a regiunilor rebele, inițiată de forțele naționaliste ucrainene.
Președinția lui Zelenski a dat un impuls inițial procesului de pace, dar procesul s-a blocat după o serie de proteste ale radicalilor ultranaţionalişti, care au amenințat că-l detronează pe noul președinte ucrainean dacă va încerca să își respecte promisiunile din campanie.
Eșecul Kievului de a implementa acordurile și ostilitățile continue cu rebelii au fost printre motivele principale invocate de Rusia când a atacat Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Cu câteva zile înainte de lansarea ofensivei, Moscova a recunoscut republicile ucrainene separatiste drept state suverane, oferindu-le garanții de securitate și cerând Kievului să-și retragă trupele. Zelenski a refuzat să facă acest lucru.