BUCUREȘTI, 13 iul - Sputnik. „Inflaţia reală este mai mare, o simţim cu toţii şi este peste 15%, poate chiar dublă. Inflaţia oficială se bazează pe anumite ponderi ale coşului de consum, în timp ce atunci când vorbim de inflaţia reală aceasta ia în considerare ce folosim cel mai frecvent, alimente, combustibili, gaze. Fără doar şi poate creşterile de preţ sunt mai mari de 15%”, răspunde Florin Andrei, analist financiar, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, preluat de știripesurse.ro.
În opinia mai multor specialiști, există însă și o veste bună: România se apropie de vârful inflației și de acolo, speră ei, inflația va trebui să scadă, dacă nu va exista un ”platou” prelungit. Însă vestea nu este bună, când privim spre intervalul de timp: inflația va rămâne de două cifre până la jumătatea anului, dacă nu chiar sfârșitul anului următor, atrag atenția ”optimiștii”.
O bună parte din această inflaţie de 15% este şi importată, pentru că România are un deficit al balanţei comerciale la bunuri de 13 miliarde de euro la 5 luni din 2022, aproape cât a avut în tot anul 2018.
„O parte importantă a alimentelor este din import în condiţiile în care industria alimentară a scăzut semnificativ în ultimii 20 de ani. Acest lucru ne face vulnerabili la modificările de preţ din extern, la transport dar şi la o eventuală criză alimentară. Probabil, jumătate din inflaţia produselor alimentare este importată”, mai spune Florin Andrei.
În încercarea de a pondera inflația, Banca Naţională a României a majorat în mai multe rânduri rata dobânzii de politică monetară, ultima majorare fiind de 1%, de la 3,75, la 4,75%. Cu toate acestea, analiştii financiari sunt de părere că BNR nu va creşte mult mai agresiv dobânda de referinţă, pentru a nu risca să bage economia în recesiune. O inflaţie ridicată este preferată unei recesiuni, spun aceștia.