BUCUREȘTI, 15 iun - Sputnik. Gafa protocolară asumată a primirii lui Macron de către premierul Nicolae Ciucă și amânarea întâlnirii cu Iohannis pentru a doua zi, a lăsat impresia că președintele Macron a fost mai degrabă în vizită la trupele franceze prezente în România, decât în România.
Nici întrevederea dintre cei doi președinți nu pare, din declarațiile oficiale, să fi fost una consistentă, ambii președinți lăsând impresia că discuțiile au avut mai degrabă un nivel general, fără concluzii durabile.
România a solicitat Franței susținerea pentru aderarea la zona Schengen, deja o formalitate a oricărei întâlniri la nivel înalt dintre un oficial român și un alt oficial din UE. La fel de formal, Franța și-a confirmat susținerea care până acum, cel puțin, și-a dovedit ineficiența, din moment ce România nu este în Schengen.
De asemenea, cei doi președinți au vorbit tot general despre susținerea Franței pentru aderarea ”pachetului” Ucraina, Moldova și Georgia la Uniunea Europeană, ambii lideri evitând să vorbească despre un rezultat pozitiv la Consiliul European ce va urma la sfârșitul lunii iunie. În schimb, ambii au vorbit despre ”pachetul de reforme necesare” statelor aspirante la Uniunea Europeană, ceea ce poate așeza o aderare într-un orizont de timp îndepărtat.
Politețea franceză s-a manifestat când a venit vorba la mulțumirile aduse României că au acceptat trupele militare franceze pe teritoriul suveran al țării, ambele părți exprimându-și speranța politicoasă că ”parteneriatul strategic va merge mai departe”.
Însă subiectul cel mai așteptat, cel cu privire la achiziția de corvete, nu a fost menționat în declarațiile finale. Semn că negocierile sunt pe mai departe blocate. Probabil nu e o coincidență nici faptul că președintele Iohannis tocmai s-a întors din Olanda, principalul concurent al Franței în afacerea de miliarde de euro a corvetelor pentru marina militară românească.
Nici în momentul în care presa românească a încercat să pună în dificultate pe Macron, al cărui ton este mult mai moderat decât al liderilor UE și NATO de pe flancul estic, Iohannis nu a părăsit poziția și tonul neutru, la sfârșitul întrevederii întrebarea care poate rămâne fiind: este România alături de grupul radical din NATO și UE? Sau adoptă o poziție mai moderată, asemănătoare cu a Franței?