BUCUREȘTI, 23 mai - Sputnik. Proaspăt aleasă președinte al Ungariei, Katalin Novak a întreprins primele sale vizite în Polonia și apoi în România. Vizita din Polonia avea drept scop, relansarea alianței conservatoare în interiorul UE, alianță subminată de divergențele de opinie între Varșovia și Budapesta cu privire la criza ucraineană și soluționarea ei.
Vizita în România nu a fost una oficială, căci foarte probabil Budapesta nu are așteptări de la președintele, guvernul și actuala coaliție de guvernare din România, nici în ceea ce privește pozițiile de reformă conservatoare și creștină a UE, nici în ceea ce privește capacitatea Bucureștiului de a avea propria sa politică externă, independentă de interesele Washingtonului și Bruxellesului în regiune.
Vizita a vizat mai ales Ardealul și comunitățile maghiare de acolo, mulți dintre ei și cetățeni ai Ungariei. De asemenea, ne place sau nu, istoria Ungariei, în aceeași măsură ca și istoria României, consideră Transilvania un loc referențial.
Programul acestei călătorii a președintei Ungariei a părut mai degrabă unul cultural- turistic. Katalin Novak a făcut sport într-un parc din Cluj, a inaugurat bustul unui principe transilvănean medieval, a vizitat biserici și muzee, ca apoi, spre indignarea presei românești, să urce un munte.
În acest interval de timp, a evitat cu hotărâre să folosească denumirea de România, preferând să vorbească doar de Transilvania, regiunea României în care se afla în vizită, un gest care nu a scăpat atenției criticilor săi.
Cu toate acestea, nu este prima vizită a unui înalt oficial maghiar doar în regiunea Transilvaniei din România, și nici prima dată când aceștia au preferat să vorbească doar de Transilvania. Ce este inedit, e faptul că presa românească mainstream, a reacționat foarte prompt și foarte ”patriotic”.
Motivul este simplu și are un nume: Ungaria. Ungaria este statul care, membru al UE și al NATO, nu a înțeles și nu înțelege să își cedeze suveranitatea, să își anuleze agenda, să își lichideze valorile și credința, în numele ”valorilor euro-atlantice”. Așa cum face România. Și de aceea pentru propaganda oficială românească, Ungaria trebuie prezentată ca un ”exemplu negativ”, ca o amenințare, pentru a nu ajunge model de alternativă la vasalitatea și submisivitatea oficialilor români față de americani și UE.
De asemenea, ostilitatea ”istorică” trebuie alimentată, pentru a garanta că România este izolată regional și astfel și mai dependentă de ”garanțiile de securitate” ale SUA și UE.
Izolarea României este un fapt real, iar seismele geopolitice ce au cuprins deja estul Europei, sunt departe de a fi semne bune pentru viitorul României, așa cum l-au ”așternut”, euro-atlantic, oficialii ei.
Desigur, Katalin Novak nu a vorbit deloc despre România. Aceasta pentru că, în noua conjunctură geopolitică, România este irelevantă. Și, din păcate, în tot mai puține capitale se vorbește despre România.
Interesele regionale tind să ignore această bulă de servilism euro-atlantic și de agresivitate de cățel chihuahua, care a devenit statul român de mai bine de 20 de ani. Și soarta României va fi decisă independent de interesele ei, așa cum s-a întâmplat și în anul 1940, când, după 20 de ani de servilism față de Anglia și Franța, România a descoperit cu stupoare că alții îi erau vecinii și niciunul dintre ei nu iubeau Bucureștiul.
România a ratat șansa de a trimite pe președintele Iohannis să se întâlnească cu omologul său maghiar și să inaugureze împreună statuia lui Gabriel Bethlen, un mare voievod al Transilvaniei, căruia și românii îi datorează foarte multe.
A trimis în schimb un senator în opinici, care, vai!, câtă lipsă de atenție la detalii simbolice!, a pus ”la picioarele” lui Gabriel Bethlen o.....fotografie a lui Avram Iancu.
În loc ca ministrul Familiei din guvernul României să o întâlnească pe Katalin Novak, pentru a o întreba despre cum, aceasta fiind fost ministru al Familiei în Ungaria, a putut să salveze demografic țara vecină, s-a ales calea unei ”rățoieli” diplomatice la nivel de MAE.
Și în loc să aibă grijă ca pe vârful Piscului Secuiului, urcat în drumeție de sportiva președinte a Ungariei, să fluture un tricolor românesc, s-au supărat că, dat fiind și numele muntelui, acolo era o bornă colorată conform cui drapelul național maghiar.
În concluzie, nu știu dacă proverbul ”fiecare pasăre pe limba ei piere” este românesc sau maghiar. Dar sigur se va aplica, din păcate, statului român.