Papa Francisc de la Roma a pus sub semnul întrebării necesitatea furnizării de arme Ucrainei și chiar a spus că nu exclude că „lătratul NATO chiar la ușa Rusiei” a provocat conflictul și reacția lui Putin. Papa a făcut astfel de declarații într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, surprinzând lumea occidentală.
„Probabil, eu nu exclud, lătratul NATO chiar la ușa Rusiei l-a convins pe conducătorul Kremlinului să reacționeze la acest lătrat într-un mod nu chiar adecvat care a degenerat în conflict. <...> Nu știu dacă această furie a fost provocată în mod intenționat, mă întreb adesea despre asta. Dar cineva a ajutat în mod clar să alimenteze acea furie”.
Nu este vorba despre faptul că șeful lumii catolice (în număr de 1,2 miliarde de credincioși) a decis brusc să susțină Rusia - desigur că nu. Francisc condamnă războiul și chiar spune că vrea să meargă la Moscova pentru a-l convinge pe președintele rus să oprească trupele. Dar în timp ce condamnă Rusia, Papa condamnă simultan Occidentul, iar acest lucru nu corespunde deloc intereselor liderilor anglo-saxoni, care au anunțat nevoia de a realiza nu numai izolarea, ci și înfrângerea Rusiei.
Mai mult, pentru prima dată în istorie, două dintre cele trei poziții de vârf din conducerea SUA sunt ocupate de catolici - Biden și Președintele Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. Ideea nu constă în cât de credincioși și adevărați catolici sunt, ci că au recunoscut întotdeauna public înalta autoritate a Papei Francisc. Și când colo, șeful Bisericii Catolice nu numai că nu pledează pentru izolarea Rusiei, ci și pune cel puțin o parte din vina pentru conflict asupra Occidentului însuși.
Dar poziția Vaticanului, de fapt, nu este surprinzătoare – atât Vaticanul în ansamblu, cât și Papa Francisc în special deja demult nu mai susțin versiunea anglo-saxonă a globalizării. Biserica Catolică are propriul proiect ecumenic, iar proiectul anglo-saxon a apărut din mesianismul protestant, iar de la Revoluția Franceză îi marginalizează cu succes pe catolici. În primul rând, pe cei din lumea occidentală, unde poziția Vaticanului slăbește rapid, mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial. Catolicismul este în cele din urmă înlocuit nu de protestantism, ci de postumanismul anti-creștin, cu respingerea oricăror valori religioase și cultul unui nou supraom.
Nu întâmplător Papa Francisc critică constant „piața liberă” și spune că „teoriile magice” ale capitalismului de piață au eșuat, solicită dezvoltarea unui sistem economic echitabil de relații în locul celui actual, care îi îmbogățește pe cei puțini și perpetuează sărăcia. Papei nu-i place nici convingerea Occidentului în superioritatea sa și dreptul de a învăța și pedepsi alte popoare și civilizații prin organizarea de noi „cruciade”. Mai mult, în susținerea poziției sale, Suveranul Pontif a venit cu un citat care i-a plăcut, în august anul trecut, într-un interviu acordat postului de radio spaniol Cadena COPE:
„Este necesar să fie oprită politica iresponsabilă de impunere a valorilor altcuiva din exterior și încercările de a construi democrații în alte țări după modele străine, neținând cont de caracteristicile istorice, naționale și religioase și ignorând complet tradițiile altor popoare".
Papa a spus că acestea sunt cuvintele Angelei Merkel, pe care a numit-o „una dintre cele mai mari personalități politice din lume”, și reflectă și atitudinea sa față de situația care s-a dezvoltat în lume după retragerea SUA din Afganistan (anume despre aceasta a fost întrebat). Citatul este într-adevăr unul bun, dar nu cancelarul a fost cel care a rostit aceste cuvinte, ci Vladimir Putin, care l-a primit la Moscova. Și a vorbit despre asta în mod repetat și nu numai despre Afganistan.
Adică, atitudinea Vaticanului și Moscovei față de globalizarea anglo-saxonă este mult mai apropiată decât pare și nu numai pentru că sunt împotriva dictaturilor dure din partea forțelor „binelui global”. Dar și pentru că catolicii și ortodocșii, cu toate diferențele și contradicțiile lor vechi de milenii, cu toată respingerea „schismaticilor ortodocși” de către Occidentul catolic la vremea lor, s-au dovedit acum a fi aliați în multe privințe, pentru că apără valorile tradiționale, religioase și familiale, modul tradițional de viață, dreptatea și diversitatea umanității.
Iezuitul Bergolio ca apărător al complexității și diversității înfloritoare a civilizațiilor umane? Da, pentru unii poate părea un paradox, dar în opoziție cu acele forțe care poartă singura doctrină adevărată a „libertății și democrației”, care ascund planuri de dezumanizare totală, Vaticanul se află inevitabil de aceeași parte a baricadelor cu Sfânta Rusie. Curiozitățile istoriei? Nu, noua ei cotitură, în care adversarii ireconciliabili de ieri își pot lăsa deoparte diferențele pentru a opri împreună catastrofa iminentă.
Editorial pentru RIA Novosti