„Ce am trăit cu energia şi gazul va urma cu petrolul, numai că aici nu prea sunt soluţii“

Remus Hîrceagă, partener în cadrul Expense Reduction Analysts România, susține că repercursiunile conflictului din Ucraina în ceea ce privește livrările de petrol, vor fi foarte greu de gestionat.

​BUCUREȘTI, 6 mai – Sputnik. Remus Hîrceagă, partener în cadrul Expense Reduction Analysts România, are o analiză foarte lucidă despre situația petrolului:

„Petrolul poate deveni următoarea lebădă neagră (evenimente rare, imposibil de prevăzut, dar cu un impact major). În următoarele luni, putem vedea preţul pe litrul de motorină sărind de pragul de 10 lei. Practic, ce am văzut anul trecut cu escaladarea preţurilor la energie şi la gaze se poate repeta acum la petrol, diferenţa fiind că, în acest caz, soluţiile sunt foarte limitate“, spune Remus Hîrceagă,

Potrivit datelor furnizate de Roland Berger, la nivelul anului 2020, România a consumat 10,4 milioane de tone de petrol, din care numai 3,3 milioane de tone au venit din producţia internă. Din cele 7,1 mi­lioane de tone de petrol importate, 32% au venit din Rusia şi 51% au venit din Kazahstan. Deşi România are o poziţie privilegiată la nivelul UE prin faptul că îşi poate asigura o treime din necesar prin propria producţie, alimentarea cu petrol kazah ridică, în acest context, preocupări majore.

Petrolul kazah ajunge în România, şi nu numai, prin intermediul CPC, Caspian Pipeline Consortium, com­panie care operează con­ducta de transport ţiţei ce face legătura dintre zăcămintele din vestul Kazahstanului şi portul de la Marea Neagră – Novorossiysk, Rusia. Astfel, conducta, cu o lungime de 1.500 de kilometri, colectează petrolul din bogatele zăcăminte kazahe, tranzitează Rusia, de unde colectează alte cantităţi, pentru ca, apoi, aceastea să fie încărcate şi trimise pe Marea Neagră, prin portul rusesc Novorossiysk.

Compania CPC are un acţionariat internaţional, dar 24% este sub controlul Rusiei, 19% al KazMunayGas (Kazahstan) şi 15% al Chevron, existând şi alţi acţionari mai mici.

Dar România aduce dincolo de petrol şi cantităţi semnificative de motorină din Rusia. Anul trecut, potrivit datelor preliminare ale INS, România a importat 1,9 milioane de tone de motorină, în valoare de peste un miliard de euro, la un consum total de 6,2 milioane de tone de motorină. Cu excepţia rafinăriei Brazi deţinută de OMV Petrom, restul marilor rafinării din România, Petromidia şi Petrotel Lukoil, sunt proiectate să funcţioneze cu un petrol greu, sulfuros, astfel că aducerea altui tip de ţiţei mai dulce ridică dificultăţi de ordin tehnic de procesare. Mai departe, deşi se vorbeşte mult de diversificarea surselor de aprovizionare, soluţiile sunt aproape inexistente, în contextul în care inclusiv asupra unor alţi mari producători există embargouri în vigoare.