BUCUREȘTI, 4 mai - Sputnik. Președintele Comisiei Europene a anunțat impunerea unui embargou asupra importurilor de petrol și carburanți din Rusia.
În maximum șase luni importurile de țiței rusesc se vor opri, iar până la sfârșitul anului se vor opri și importurile de carburanți din Rusia, a anunțat Ursula von der Leyen.
Potrivit unei analize publicate de portalul E-nergia.ro, în România mai sunt active trei rafinării de petrol. Cea a Petrom, de la Brazi, cea a grupului Rompetrol, Petromidia, de lângă Constanța (controlată de compania națională de țiței și gaze a Kazahstanului, KazMunayGas) și cea a companiei ruse Lukoil, Petrotel, de la Ploiești. Cumulat, capacitatea totală de rafinare depășește 12 milioane de tone de petrol: 6 milioane la Petromidia, circa 4,5 la Petrobrazi și 2,5 la Petrotel.
Din România se mai extrag circa trei milioane de tone de petrol de petrol pe an, exclusiv de către Petrom, care îl folosește pentru rafinăria de la Brazi, dar nici pentru ea țițeiul nu este suficient și este nevoie de importuri, peste un milion de tone pe an. Celelalte rafinării, evident, importă cam tot necesarul. Așadar, dependența României de petrolul de import este de circa 70%. De asemenea, nu trebuie uitat și că România importă (pe net) și carburanți, în special motorină – circa 1,9 milioane de tone importate anul trecut, la un consum național de circa 6,2 milioane, potrivit datelor preliminare.
De unde vin importurile
Chiar dacă România importă 70% din necesarul său de țiței și are pe teritoriul său o rafinărie deținută de o companie din Rusia, Rusia nu este prima sursă de import. Potrivit datelor statistice, în 2020 (an marcat de pandemie, care a condus la o reducere a consumului), Kazahstanul a fost (și a rămas, de atunci) cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, cu 51% din cantităţile importate, petrol care este consumat, evident, în cea mai mare parte de rafinăria Petromidia, iar apoi vine rândul Rusiei, de unde vine circa o treime din importul de petrol.
Petrom își aduce țițeiul prin OMV Trading, Rompetrol prin KMG Trading, iar Lukoil prin divizia de trading Litasco, care nu este înregistrată în Rusia, se arată în analiză.
Petrom a anunțat deja că a oprit importurile de țiței din Rusia și s-a orientat spre alte surse, chiar dacă acest lucru este mai costisitor. “Compania nu mai importă ţiţei din Rusia, ceea ce este un răspuns la actualul context. După începerea conflictului, am început să căutăm şi am identificat surse alternative de ţiţei şi produse petroliere. Însă, acestea sunt mai scumpe, datorită costurilor mai mari de transport. Evaluăm toate opţiunile pentru diversificarea surselor de aprovizionare”, a spus recent Christina Verchere, CEO Petrom. Lukoil nu a anunțat nimic, iar la Rompetrol este “business as usual”, compania importând țiței kazah.
Dar importurile de țiței și de produse rafinate ale României se fac exclusiv pe cale maritimă (nu și prin conductă), vasele descărcând petrolul pe coasta Mării Negre, la terminalele din Constanța (Oil Terminal) și Midia (Rompetrol). Or, ca urmare a efectelor războiului asupra zonei, costurile cu asigurarea și cu transportul prin Marea Neagră au crescut extrem de mult.
Nesiguranță mare pe rutele de transport
În al doilea rând, situația s-ar putea complica suplimentar din alt motiv. Rompetrol aduce țițeiul pentru rafinăria Petromidia folosind două petroliere care traversează încontinuu Marea Neagră, între Midia și portul rusesc Novorosiisk. Terminalul marin din Novorosiisk este capătul vestic al unei mari conducte de petrol, prin care se transportă peste 2% din țițeiul mondial. Conducta, operată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), cu o lungime de 1.500 km, leagă marile câmpuri petroliere din zona caspică de Marea Neagră. CPC are mai mulți acționari, cel mai important (24%) fiind statul rus prin Transneft, după care vin KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului, și mari companii petroliere occidentale, cum ar fi Chevron, Exxon, Eni, alături de rușii de la Lukoil.
Potrivit unor date din martie 2022, publicate de ONG-ul Transport & Environment (T&E), țările membre UE plătesc Rusiei 285 de milioane de dolari pe zi pentru importurile petroliere. Organizația arată că, în 2021, Rusia a primit 104 miliarde de dolari în schimbul petrolului și produselor petroliere livrate statelor membre UE. Suma este de peste două ori mai mare decât cea care a ajuns în Rusia pentru exporturile sale de gaze către Europa. De observat că, la fel ca și în cazul gazelor, cea mai mare parte a importurilor de petrol și carburanți din Rusia este acontată de Germania.