BUCUREȘTI, 22 apr – Sputnik. Ministrul Bogdan Aurescu i-a urat în deschiderea conferinței comune de presă de la București un bun venit ministrului ucrainean de Externe Dmytro Kuleba.
„Am avut un dialog consistent pe care îl vom continua după conferința de presă despre situația gravă din Ucraina. Am reiterat sprijinul ferm al României pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus în deschiderea Bogdan Aurescu, el declarând că nici Romania, nici Ucraina, nici comunitatea internațională nu poate accepta ”încălcarea ordinii internaționale”.
Aurescu a exprimat condoleanțe și regretul profund pentru pierderile de vieți omenești și masivele distrugeri materiale din Ucraina și s-a lansat într-o direcție aberantă și nejustificată, vorbind de ”crime împotriva umanității, de genocid și crime de război” și anunțând că România sprijină investigații internaționale în Ucraina și că, în acest sens, Guvernul a decis contribuție voluntară către Curtea Penală Internațională pentru a sprijini investigația din Ucraina.
Câți refugiați au ajuns în România și cât s-a cheltuit cu ei
Cu privire la refugiați, Aurescu a precizat că în România au intrat până vineri peste 800.000 de ucraineni, asistența acordată lor a fost de peste 63 de milioane de euro, ei primind acces gratuit la servicii medicale, învățământ, asigurarea transportului gratuit, deschiderea pieței de muncă, ca dovadă că peste 2000 de ucraineni angajați în România. Toți cetățenii ucraineni vor fi bine tratați în România, a declarat Aurescu, acesta salutând ospitalitatea cetățenilor români care i-au sprijinit pe refugiați, dar și pe cei rămași în Ucraina.
Aurescu a indicat că există peste 9000 de inițiative de sprijin din partea societății civile din România în sprijinul refugiaților și al Ucrainei și a amintit și de hub-ul umanitar de la Suceava, unde sunt transferate peste 31 de convoaie umanitare.
De asemenea, Aurescu a vorbit de reconstrucția Ucrainei, el spunând că întreaga comunitate internațională va trebui să acorde sprijin în acest sens, iar România este gata să fie parte a acestui efort susținut.
Ministrul de Externe român a felicitat Ucraina pentru trimiterea primei părți a chestionarului pentru aderarea la UE și a reiterat sprijinul României pentru aderarea la UE nu doar al Ucrainei însă, ci și pentru Georgia și Republica Moldova.
Totodată, Aurescu a spus că a discutat cu Kuleba despre redeschiderea ambasadei României la Kiev, el sperând ca pregătirile sa fie terminate cât mai curând și să fie reluată activitatea acolo.
Un alt punct de discuție a fost deschiderea de noi puncte de frontieră între cele două țări, Aurescu motivând că e nevoie de mai multă conectivitate și dând ca exemplu rolul pe care punctul vamal de la Isaccea l-a jucat pentru deplasarea în România a cetățenilor ucraineni.
Aurescu a amintit și de liberalizarea transportului pentru operatorii ucraineni în România și de securitatea energetică, dar și despre faptul că legăturile puternice dintre România și Ucraina s-ar face și prin minoritățile înrudite din cele două țări.
Ucraina nu crede în art. 5 al Tratatului NATO
Ministrul Kuleba a vorbit în termeni mai războinici despre situație, el proclamând ”o bătălie finală comună” în care ar fi implicată și Republica Moldova, și Georgia, dar și toate țările din regiune.
Kuleba a vorbit de prietenii care îi oferă Ucrainei echipamentul necesar și care îmbrățișează refugiații, dar și de sancțiunile împotriva Rusiei și a felicitat Guvernul României pentru că a stat alături de Ucraina.
Kuleba a încercat, cum face de fiecare dată, să atragă România în conflict, spunând că ajutorul dat Ucrainei ar însemna și ajutor pentru România: ”Voi ne dați tot ce avem nevoie ca să luptăm și să rezistăm, iar noi îl ținem pe Putin în Ucraina ca să nu testeze articolul 5 din tratatul NATO. Cei din Europa nu ar trebui să fie naivi. Cel mai bun mod de a-l opri pe Putin este să dați Ucrainei tot ce are nevoie”, a fost declarația amenințătoare a lui Kuleba.
El a vorbit și de comunitatea românească din Ucraina care luptă pentru Ucraina, și a spus că acesta este un element care îi apropie pe noi pe ucraineni și pe români, dar nu a vorbit de drepturile românilor din Ucraina, în schimb.
„Mulțumesc Guvernului pentru primirea refugiaților ucraineni, faptul că le-ați permis să vină în țara dvs. le-a salvat viețile.... Unii dintre refugiați vor rămâne în România și vor începe o nouă viață. Vor fi membri noi ai societății dvs și vor fi foarte implicați, iar comunitatea ucraineană va îmbogăți și mai mult societatea românească”, a recunoscut Kuleba că mulți dintre refugiați nu se vor mai întoarce în țara lor.
Kuleba promite respectarea drepturilor minorităților
El a promis României că va fi parte din reconstrucția de după război la care România va participa. ”Deja avem o imagine a unei noi Ucraine care va fi reconstruită și va fi o casă fericită pentru multe etnii și naționalități”, a promis Kuleba, în ciuda tuturor evidențelor și a discriminărilor etnice periculoase din Ucraina.
Concluzia lui Kuleba a fost clară: ”Trebuie să ne asigurăm că Ucraina primește tot ce are nevoie”!
La întrebarea despre problemele dintre cele două țări, care erau evidente înainte de conflict, Kuleba a spus ”să nu dramatizăm relația noastră dinainte de război că ar fi fost plină de probleme nerezolvate. Fiecare își arată adevărata față în timpul războiului, iar România a arătat fața unui prieten sincer care nu doar vorbește ci și acționează și îi oferă Ucrainei sprijinul și nu vom uita acest lucru niciodată”, a promis el un comportament mai bun al Kievului față de București.
Și Bogdan Aurescu i-a cântat în strună și a spus că problemele erau în mare parte rezolvate cu privire la minoritatea română, că s-au făcut progrese privind educația în limba română, deși realitatea evidențiată chiar de comunitatea românească din Ucraina era total diferită.