Despre ultimele acțiuni ale Alianței Nord-Atlantice - în materialul RIA Novosti.
Scandinavia în NATO
Finlanda și Suedia au fost neutre de multe decenii și au aderat, în principiu, la statutul de non-bloc. După începerea operațiunii speciale rusești în Ucraina, atât partidele politice proguvernamentale, cât și cele de opoziție din aceste state scandinave au început să vorbească despre aderarea la NATO.
Potrivit premierului finlandez Sanna Marin, relațiile dintre Moscova și Helsinki nu vor mai fi niciodată aceleași. Ea consideră că în contextul „schimbărilor fundamentale în sistemul de securitate european” este necesară aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
O poziție similară este luată și de prim-ministrul suedez Magdalena Andersson. Potrivit presei locale, ea a luat deja decizia. Se așteaptă ca ambele țări să depună cereri de aderare deja la summitul NATO din 29-30 iunie de la Madrid.
Alianța așteaptă Finlanda și Suedia de mult timp. Secretarul general Jens Stoltenberg a promis că le va accepta cât mai curând posibil. Un astfel de entuziasm este destul de înțeles: Peninsula Scandinavă și aproape întreaga coastă a Mării Baltice vor trece sub controlul Bruxelles-ului. Iar cel mai important oraș-port rusesc Murmansk se va afla la doar o sută de kilometri de granițele blocului. Acest lucru, potrivit NATO, va crește semnificativ presiunea asupra Moscovei.
Kremlinul a reacţionat imediat. Vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a remarcat că lungimea granițelor terestre ale NATO cu Rusia mai mult decât se va dubla. Va trebui să consolidăm gruparea forțelor terestre și de apărare aeriană, precum și să desfășurăm forțe navale suplimentare în Golful Finlandei. „Nu mai putem vorbi de vreun statut non-nuclear al Mării Baltice: echilibrul trebuie restabilit”, a subliniat el.
„Nu este vorba despre desfășurarea de arme nucleare în regiunea Kaliningrad – este prea aproape de granițele unui potențial inamic”, explică expertul militar Alexei Leonkov. „Înseamnă că Suedia, Finlanda și statele baltice vor deveni ținte legitime pentru descurajarea noastră nucleară. Înainte de asta Polonia și Norvegia erau statele cele mai apropiate către care puteam ținti rachetele. Dar aderarea Suediei și Finlandei la NATO nu reprezintă pentru noi o amenințare la fel de mare precum aderarea Ucrainei la Alianță. Totuși, în țările scandinave la putere sunt oameni mult mai adecvați. Nu există dispute teritoriale, așa că este puțin probabil ca echilibrul de putere să se schimbe considerabil”.
Flancul estic
Asupra Rusiei continuă să se facă presiune și din alte direcții. Zilele trecute, Jens Stoltenberg a anunțat că Alianța elaborează planuri pentru o desfășurare la scară largă a forțelor militare permanente pe flancul estic pentru a contracara „agresiunea rusă”.
Blocul nord-atlantic, a spus el, este „în plin proces de transformare fundamentală” care va neutraliza „consecințele pe termen lung” ale acțiunilor Moscovei. Există deja zeci de mii de trupe în Europa de Est sub comanda directă a NATO.
Anterior, șefii de stat ai Alianței și-au confirmat unitatea de a se opune „încercărilor Rusiei de a distruge bazele securității și stabilității internaționale”, precum și intenția lor de a exercita „presiuni internaționale coordonate” asupra Kremlinului.
„Ca răspuns la activitatea Rusiei, am pus în aplicare un plan de apărare NATO, am desfășurat elemente ale Forței de Răspuns și am desfășurat un contingent de 40 000 de soldați pe flancul nostru estic, împreună cu forțe și mijloace aeriene și navale semnificative aflate sub comanda directă a Alianței” - se spune în declarația comună - de asemenea, creăm patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia”.
Reamintim că grupuri similare au fost formate în 2016 în Letonia, Lituania, Estonia și Polonia. În fiecare - aproximativ o mie de militari. Astfel, NATO a mărit de cel puțin zece ori numărul de trupe din imediata vecinătate a granițelor Rusiei.
Mai mulți bani și soldați
În plus, țările NATO au decis să investească mai mult în arme. Astfel, Pentagonul va cheltui 773 de miliarde de dolari - cu 9,8 la sută mai mult decât era planificat.
Berlinul va crește bugetul militar cu cel puțin 100 de miliarde de euro: cheltuielile pentru apărare vor depăși două procente din PIB. Banii vor fi folosiți și pentru reechiparea Forțelor Aeriene (în special, achiziționarea de avioane de vânătoare americane F-35 în locul învechitelor Tornado).
Polonia va crește numărul de militari în forțele armate la 300 de mii: de două ori mai mulți decât acum. În plus, viceprim-ministrul Yaroslav Kaczynski și-a exprimat disponibilitatea de a desfășura arme nucleare americane. Vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Konstantin Kosachev, a numit această inițiativă „deosebit de cinică”. NATO avertizează în mod regulat Rusia împotriva transferului de mijloace de descurajare strategică în Belarus.
Odată cu izbucnirea ostilităților în Ucraina, mulți membri ai Alianței au decis să-și modernizeze în liniște propriile arsenale. Slovacia, Republica Cehă, România, Polonia și alți aliați au răspuns la apelul Washingtonului și au trimis vechi echipamente sovietice la Kiev.
Ca o recompensă pentru loialitatea lor, Pentagonul a promis că le va oferi arme mai moderne. Potrivit experților, acest lucru va aduce profituri fabuloase companiilor americane de apărare: Casa Albă, ca întotdeauna, nu ratează ocazia de a câștiga bani în plus.